Potențialul Turistic și Valorificarea sa în Orașul Buzău și Împrejurimi

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1.SCOPUL LUCRĂRII

Am ales această temă pentru lucrarea de faţă deoarece vreau sa-mi aprofundez cunoştinţele despre aceste locuri.

Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, județul Buzău poate satisface - prin turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.

Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.

Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi, fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, - prezenţa apelor minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi cetăţi dacice, biserici şi mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.

Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti.

O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici şi modernizarea bazei tehnico - materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru relansarea turismului în această zonă.

Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui potenţial.

1.2.ISTORICUL CERCETĂRILOR

Prin complexitatea reliefului, prin bogăţia resurselor sale, prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată - însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri, zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de geografi care, în decursul timpului au studiat aceste locuri, dedicându-le o mare parte din opera lor.

Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geografic – l-a manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu (1977) – autor buzoian, ataşat locurilor pe care le-a străbătut din copilărie.

Tânăr student, autorul începe să cerceteze ca geograf pentru ca mai târziu, materialul adunat să facă obiectul unei teze de doctorat.

Asupra limitelor Subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în decursul timpului atât geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect geografic sau geologic.

De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966, p.226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971, p.57) care stabileşte această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.

În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea (1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi Ioana Ștefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea (1974). “Zona etnografică Buzău” este studiată de Olga Horşia (1979).

De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului" - Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a încercat o relansare a turismului în această zonă.

La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).

1.3.DEFINITIA SI EVOLUTIA TURISMULUI

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.

Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), care a fost creat în Anglia în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de a voiaja în Europa, în general, şi în Franţa, în special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.

Aşadar, prin turism se înţelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător, în general.