Introducere: 1 Capitolul I: RAIFFEISEN SA şi poziţia sa în ansamblul sistemului bancar din România 3 1.1. Instituţii financiar bancare: apariţie funcţii. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar actual 3 1.2. Tipuri de bănci 6 1.3. Sistemul financiar – bancar şi de asigurări existent în România 7 1.4. Necesitatea privind întărirea sistemului bancar în România 8 1.5. RAIFFEISEN SA– în sistemul financiar – bancar din România 13 1.5.1. Structura fondurilor proprii şi organizarea băncii 13 1.5.2. Operaţiuni efectuate de RAIFEISEN SA 15 1.5.3. Produse bancare lansate de RAIFFEISEN SA 18 1.5.4. Managementul activelor şi pasivelor băncii 22 Capitolul II: Creditul bancar 27 2.1. Conţinutul, trăsăturile şi clasificarea creditului 27 2.2. Creditul bancar. Forme şi funcţii 31 2.2.1. Caracteristicile şi formele creditului bancar 31 2.2.2. Funcţiile creditului bancar 34 2.3. Rolul creditului bancar în economia de tranziţie 36 Capitolul III: Riscurile financiare. Riscul de nerambursare: prevenire şi mod de gestionare 3.1. Riscuri bancare, prezentare generală 41 3.2. Elemente principale de risc în procesul de creditare. Factori de risc 43 3.3. Managementul global al riscurilor 46 3.3.1. Identificarea şi evaluarea riscurilor bancare. 46 3.3.2. Controlul riscurilor 47 3.3.3. Măsuri de evitare a riscurilor bancare 47 3.4. Riscurile bancare şi clasificarea lor în diferite ipostaze 48 3.5. Riscul de nerambursare 51 3.5.1. Calitatea şi selectarea creditelor 52 3.5.2. Gestiunea preventivă a riscului client 57 3.5.3. Determinarea riscului de nerambursare 61 3.6. Gestiunea riscului de credit global 64 3.6.1. Principiile gestiunii riscului de credit global 64 3.6.2. Indicatori ai riscului global de creditare 65 3.6.3. Finanţarea riscului global de creditare 69 3.6.4. Rata dobânzii – sursa de finanţare a riscurilor bancare 70 3.6.5. Reţinerea riscului de creditare; rezervele pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite 72 Capitolul IV: Studiu privind acordarea unui credit de către RAIFFEISEN S.A 77 4.1. S.C. PRODUCT S.R.L. – prezentare generală 77 4.2. Analiza economico – financiară 79 4.2.1. Analiza situaţiei economice în contextul pieţei 79 4.2.2. Analiza financiară 79 4.3. Planul de afaceri 80 4.3.1. Proiectul şi obiectivele lui 80 4.3.2. Evaluarea investiţiei 81 4.3.3. Date privind datele de desfacere şi promovarea vânzărilor 82 4.3.4. Informaţii financiare privind activitate trecută a firmei 83 4.3.5. Planul de finanţare a investiţiei şi proiecţiile financiare pentru perioada de rambursare a creditului 83 Concluzii Bibliografie Anexe
INTRODUCERE Economia de piaţă presupune în mod necesar existenţa unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităţilor monetare ale economiei şi orientarea lor temporară în desfăşurarea de activităţi economice eficiente. Prin activitatea desfăşurată de bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unităţile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin intermediul lui încurajându-se acţiunea anumitor fenomene, în funcţie de obiectivele urmărite a se realiza. Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare a acestuia are o importanţă majoră, aici intervenind funcţia băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente. În angajarea resurselor lor, băncile se confruntă cu o serie de riscuri: - riscul de nerambursare; - riscul lipsei de lichiditate; - riscul variaţiei ratei dobânzii pe piaţă; - riscul de capital; - riscul repatrierii capitalului în condiţiile creditării externe (riscul valutar şi riscul de ţară). Acordând credite banca îşi asumă mai multe tipuri de riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie de evoluţia economică generală, fie de structura generală a băncii. Se cunoaşte faptul că performanţa bancară are două dimensiuni: rentabilitate şi risc, iar managementul bancar urmăreşte maximizarea performanţelor bancare prin armonizarea următoarelor obiective: maximizarea rentabilităţii băncii, minimizarea expunerii la risc şi încadrarea în normele de calitate şi comportament prudenţial. Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar şi important pentru fiecare bancă, dar în condiţiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoaşterea, evitarea şi prevenirea lor este de o deosebită relevanţă la nivel naţional. Lucrarea de faţă este structurată pe 4 capitole. În Capitolul I, intitulat „RAIFFEISEN S.A. şi poziţia sa în ansamblul sistemului bancar din România” sunt prezentate tipurile de bănci, sistemul financiar-bancar şi de asigurări existent în România, RAIFFEISEN S.A. în sistemul financiar-bancar din România şi operaţiunile efectuate de acesta. Cel de-al doilea capitol „Creditul bancar” , analizează noţiunea de credit în ansamblul său, conţinutul, trăsăturile, clasificarea, funcţiile şi formele creditului, cât şi rolul acestuia în economia de tranziţie. În cel de-al treilea capitol sunt prezentate riscurile financiare, riscul de nerambursare-prevenire şi modul de gestionare. „Studiu privind acordarea unui credit de către RAIFFEISEN S.A” constituie ultimul capitol al lucrării de licenţă, în care am prezentat cererea S.C. PRODUCT S.R.L., societate comercială ce are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor legumicole, pentru un credit. Lucrarea de licenţă se încheie cu concluziile pe care mi le+am exprimat în urma anlizei realizate prin studiul unor lucrări de specialitate şi a legislaţiei în vigoare existente în România. CAPITOLUL I RAIFFEISEN S.A. ŞI POZIŢIA SA ÎN ANSAMBLUL SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA 1.1. Instituţii financiar bancare: apariţie funcţii. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar actual. Instituţiile implicate în asigurarea legăturii sectorului monetar, cu economia, prin intermediul pieţei monetare şi a pieţei capitalurilor, sunt denumite intermediari financiari, din care fac parte sectorul bancar şi instituţiile financiare nebancare, cum ar fi casele de afaceri, societăţi de construcţii, companii de asigurări, fonduri de pensii, trusturi de investiţii. Băncile au apărut cu multe secole în urmă; iniţial, activităţile bancare s-au limitat la păstrarea valorilor imobiliare ce le erau încredinţate şi la executarea plăţilor ordonate de clienţi. Forma modernă de organizare a unităţilor bancare a fost prefigurată de Banca din Amsterdam (1609) şi apoi de Banca Angliei (1694). Datorită unui amplu proces de dezvoltare şi perfecţionare, băncile contemporane şi ceilalţi intermediari financiari s-au impus in ultimul secol ca un agent economic angrenat foarte activ. Băncile, instituţiile financiare, societăţile de asigurări – private, publice, mixte – reprezintă acel agent economic agregat care îndeplineşte rolul de intermediar financiar între ceilalţi agenţi economici, gestionează instrumentele monetare şi pârghiile financiare ale unei ţări. Serviciile financiar - bancare, indiferent de forma de proprietate a celor care le prestează, se desfăşoară pe bază comercială, lucrativă. Băncile au îndeplinit şi îndeplinesc două categorii de funcţii: active şi pasive. Principala funcţie activă a băncilor comerciale constă în acordarea de împrumuturi solicitanţilor care întrunesc condiţiile de bonitate financiară: capacitate economică a unei persoane fizice sau juridice de a restitui, la scadenţă, creditele contractate împreună cu dobânzile aferente, respectiv încrederea pe care o inspiră un solicitant de credite.
1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, Credit, Bănci , Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1995 2. Cezar Basno, Nicolae Dardac - Operaţiuni Bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1995 3. Cezar Basno, Nicolae Dardac Riscuri bancre. Cerinţe prudenţiale. Monitorizare - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2000 4. Luminiţa Roxin – Gestiunea riscurilor bancare - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2001 5. Georgeta Vintilă - Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2001 6. Opriţeanu M. – Monedă şi credit, Editura Universitaria, Craiova, 1998 7. Lucian C. Ionescu - Economia şi rolul băncilor, Editura Economică, Bucureşti 1997 8. Lucian C. Ionescu - Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti 1998 9. Colecţia „Capiatal” – 2000 – 2001 10. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel – Monedă, credit, băncivol. 1.2 – Editura Didactică şi Pedagigică, R.A., Bucureşti 1996 11. Vasile Dedu – Gestiune bancară – Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 1998 12. Pavel V. Ungurean – BANKING – produse şi operaţiuni bancare – Editura Dacia Cluj – Napoca, 2001 13. D. Tudorache – Elemente de tehnică şi strategie bancară – Editura Atlas, Bucureşti, 1996 14. E. Vasilescu – Managementul proceselor monetare şi teoria inflaţiei – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991. 15. T. Mihai – Finanţe şi gestiune financiară – Editura Didactică şi Pedagogică R.A. – Bucureşti, 1994. 16. D.D. Şaguna – Drept financiar şi fiscal – Editura Oscar Print, Bucureşti, 1994. 17. Institutul Bancar Român – Riscul şi garanţia în activitatea bancară şi economia – Bucureşti 1996 18. Claude Simon – Băncile – Editura Humanitas, Bucureşti, 1993
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.