PR cu resurse limitate în organizația studenților din Universitatea Babes-Bolyai

Putem spune că în mai toate universităţile există un număr foarte mare de studenţi care se confruntă cu lipsuri mari de cunoştinţe în ceea ce priveşte structura, organizarea, învăţământul, sistemele adoptate de universităţi (Sistemul Bologna), necunoaşterea cadrului academic, curriculei de predare, structura examenelor şi alte astfel de probleme importante. Studentul trebuie să mai ştie care este rolul şi locul lui în universitate precum şi drepturile lui, drepturi ce sunt foarte bine delimitate şi expuse în Statutul Studentului, în cazul nostru în „Statutul Studentului din Universitatea Babeş-Bolyai”.

Vreau să axez studiul din această lucrare pe problemele Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, aceasta fiind o instituţie publică de învăţământ superior cu o misiune bine delimitată şi anume să promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională dezvoltarea unor componente culturale specifice acestea fiind: o cultură a acţiunii bazate pe cunoaştere sistematică şi inovatoare; cultură a învăţării permanente şi inovatoare; multiculturalitate, dialog intercultural şi interconfesional; cultură a dezvoltării personale şi morale; a atitudinii proactive şi participării; a dezvoltării personale; a intergrării în diversitate şi a globalizării. Astfel, Universitatea Babeş-Bolyai promovează constant profesionalismul, competitivitatea pentru integrarea în aria europeană a învăţământului superior.

Pentru că o universitate se confruntă cu problemele amintite mai sus în legătură cu studenţii săi, de regulă există ONG-uri (Organizaţii Nonguvernamentale) studenţeşti aparţinând de aceste universităţi care preiau probleme ca acestea, mai bine zis le sesizează mai întâi, le categorizeaza după importanţa acestora şi încearcă să le rezolve prin lansarea unor proiecte ce vor încerca să aducă la cunoştinţă anumite soluţii. O astfel de organizaţie este Organiatia Studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai (OSUBB), aceasta fiind singura organizaţie constituită legal la nivel de universitate şi recunoscută de către forurile superioare ale UBB ca partener egal în luarea deciziilor. Pe o perioadă anului universitar 2008-2009 a încercat implementarea mai multor proiecte ce au vizat studenţii, atât cei noi veniţi cât şi cei care termină facultatea, proiecte axate pe diferite probleme: „Aruncă tu zarurile! Informează-te! (2008, ediţia I, 2009 ediţia II), Junior Summer University (2009, ediţia II), Faţă-n faţă cu angajatorul! Startul carierei tale!, Lansează-ţi cariera, Centrul de Resurse pentru Studenţi, Revistă 0 5 11 13 13 (OSUBB) şi Forumul Organizaţiilor Studenţeşti din România în parteneriat cu ANOSR (Alianţă Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România). Descrierea acestor proiecte, campaniile lor de promovare precum şi stadiul în care acestea au ajuns, le voi prezenţa în cadrul capitolului al III-lea al lucrării mele.

Una din problemele cu care organizaţiile studenţeşti se confruntă sunt lipsa banilor pentru implementarea proiectelor, lipsă care a generat imaginaţie şi eficienţă cu fonduri puţine. Majoritatea veniturilor în cadrul OSUBB vin din cotizaţiile membrilor, donaţii, sponsorizări sau legate, de la bugetul statului de la bugetul local, dividente comerciale infiinţate, venituri realizate din activităţi economice diverse şi alte venituri prevăzute de lege. Sprijinul mai mare este de obicei primit de la universitate, în urma unei şedinţe cu rectorul universităţii ce urmează a aproba sau nu proiectul ce este vizat implementării. Proiectul este scris şi prezentat în amănunt, inclusiv cu partea de buget, pentru a specifica pe ce trebuie şi cum cheltuiţi banii.

Acestea fiind spuse aş dori să prezint întrebarea mea de cerecetare pe care se va axa lucrarea de faţă şi anume:

În ce măsură poate desfăşura un ONG proiecte ce urmăresc rezolvarea unor probleme studenţeşti, având la dispoziţie un buget restrâns?

În continuare aş dori să prezint şi ipotezele principale de lucru de la care am pornit:

1. Un buget PR restrâns influenţează în mare măsură promovarea şi vizibilitatea unui program derulat de către un ONG;

2. Continuitatea programelor se bazează în mare măsură pe succesul unor proiecte care au dat rezultate, având la îndemână un buget mic;

3. Rezultatul dorit al programelor unui ONG întâmpină probleme datorită resurselor limitate.

Ipoteze secundare propuse spre cercetare:

- Gradul de inventivitate mai crescut în cazul lipsei resurselor, ce va rezulta un impact mai mare;

- Accesibilitate pentru publicul ţintă (studenţii reprezentaţi) şi organizaţia reprezentantă şi o legătură strânsă între aceştia;