INTRODUCERE CAPITOLUL I. CONSIDERATIUNI GENERALE PRIVIND PRAGMASTILISTICA, DISCURSUL SI MORFOLOGIA 1.1 Interactiunea dintre pragmatica si stilistica 1.2 Discursul - de la retorica la pragmatica 1.3 Repere teoretice privind morfologia si rolul ei in stilistica CAPITOLUL II PARTILE DE VORBIRE SI PRAGMATICA 2.1 Valoarea pronumelui in pragmastilistica. Teoria lui Benveniste 2.2 Valorile pragmastilistice ale verbului 2.3 Problema articolului romanesc in pragmastilistica 2.4 Ponderea stilistica a substantivelor, adverbelor si adjectivelor in discurs CONCLUZIE BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Actualitatea temei. Dimensiunea intersubiectiva a comunicarii se afla in centrul dezbaterilor stiintifice cu referire la problema extralingvisticului in raport cu functionarea limbii. In acest sens, factorul subiectului enuntarii se contureaza cu o deosebita pregnanta, caci anume el permite valorificarea relatiilor logice, modale, ipotetice etc. intre participantii la actul de vorbire. Comunicarea este una din principalele preocupari, indiferent de domeniul de activitate pentru ca, de cat de bine comunicam depinde in mare masura succesul nostru. Vorbim cu prieteni, cu sefi, cu subalterni, cu adversari, cu persoane cunoscute sau necunoscute si pentru fiecare persoana in parte ne alcatuim un anumit tip de discurs care tine in primul rand seama de relatia dintre locutori, de gradul de apropiere dintre cei doi, reflectat in statutul lor socio-profesional. Gramatica ne ofera putine posibilitati de comunicare: pronume de politete, apelative specifice, forme verbale. Este momentul in care intervine pragmatica, stiinta care vede dincolo de text, care citeste intentii ascunse in spatele cuvintelor, pentru ca aproape fiecare mesaj rostit este dublat de un mesaj interior, intentional, nerostit, dar care poate fi transmis interlocutorului. Limba vorbita, care reprezinta domeniul de lucru al pragmaticii, ofera nenumarate astfel de situatii. Prezentul studiu pune in discutie rolul partilor de vorbire in pragmatica, mai multe aspecte de utilizare a lor in exprimare. Perspectiva abordarii problematicii in cauza este subordonata domeniului epistemic actual, dezvaluind latura subiectiva a partilor de vorbire. Alegerea temei investigatiei noastre este determinata de interesul sporit pentru studiile de lingvistica interactionala, in speta, ale lingvistilor E. Benveniste si C. Kerbrat-Orecchioni, autori ai unor teorii aparte, anticipate, la randul lor, de o serie de lucrari ale unor reprezentanti ai diferitelor scoli lingvistice - J. Searle, M. Bahtin, J. Austin, I. Iordan s.a. - care au readus subiectul vorbitor in prim plan, deplasand astfel accentul de la demersul structural al comunicarii spre cel antropocentric. Descrierea situatiei in domeniul de cercetare. Examinand valorilile pragmastilistice ale partilor de vorbire, am constatat ca aceasta notiune este cunoscuta in lingvistica moderna. Pe de alta parte, in pofida faptului ca se da din ce in ce o importanta tot mai mare pragmaticii, ramane foarte putin studiata problema partilor de vorbire in pragmastilistica.. Este evident ca interpretarea notiunii de pragmastilistica trebuie intemeiata pe functionarea unor domenii complementare: logica, psiholingvistica, psihologia cognitiva, comunicarea si, desigur, lingvistica. Mai mult chiar, structurile semnalate trebuie studiate la nivel pragmalingvistic si pragmasemantic, in interdependenta cu parametri extraglotici (mimica, gestul, conditiile spatio-temporale concrete etc.). Identificarea problemelor cercetate. Pornind de la premisa ca pragmastilistica a) este produsa in procesul comunicarii, b) depinde de modul de utilizare a anumitor parti de vorbire c) este bazata pe structurile afective, cognitive si actionale exteriorizate de locutori, d) este determinata nemijlocit de imaginarul lingvistic al subiectului vorbitor, presupunem ca studierea valorilor pragmastilistice si discursive ale partilor de vorbire necesita o abordare pluriaspectuala, pe planul limbii, si, in special, pe cel al discursului, dintr-o perspectiva antropocentrica, racordata la realitatea extralinguala. Scopul lucrarii rezida in descrierea modului de utilizare si de functionare a diferitelor parti de vorbire in pragmatica, precum si influienta lor asupra pragmastilisticii. Complexitatea problemelor privind intensitatea unei calitati, actiuni sau stari solicita urmatoarele obiective investigationale: 1.a aborda perspectivele logico-conceptuale si pragmatico-comunicative ale partilor de vorbire in corelatie cu realizarile stiintifice de ultima ora; 2. a analiza si a sintetiza orientarile si tendintele de investigare a partilor de vorbire in cadrul pragmastilisticii in comparatie cu stilistica functionala; 3. a elucida esenta comunicativa, enuntiativa, intersubiectiva a partilor de vorbire in cadrul pragmastilisticii.
1. Adam, Jean-Michel, Argumentarea publicitara. Retorica elogiului si apersuasiunii, Iasi, Ed.Institutul European. 2008, 240 p. 2. Benveniste Emile, Problemes de linguistique generale, Editions Gallimard, Paris, 1974, 200 p. 3. Coseriu Eugen, Socio- si etnolingvistica. Bazele si sarcinile lor, in Lingvistica din perspectiva spatiala si antropologica. Trei studii, cu o prefata de Silviu Berejan si un punct de vedere editorial de Stelian Dumistracel, Chisinau, 1994. 4.Coteanu Ion Stilistica functionala a limbii romane. Vol. I-II. Bucuresti: Editura Academiei, 1973. 4. Dragos Elena, Introducere in pragmatica, Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 360 p. 5. Dumistracel Stelian, Hreapca Doina, Birleanu Ion-Horia, Ancheta dialectala ca forma de comunicare, Editura Academiei Romane, Iasi, 1997, 410 p . 6. Edmondson Willis, Spoken discourse. A model for analysis, Londra, New York, 1981. 7. Grice H. P., Logique et conversation, in ,,Communications" 1979, p. 57-72. 8. Ionescu Liliana, ,,Generarea constructiilor cu subiect nedeterminat", in SCL, XVIII, nr. 4, 1967, p. 413-435. 9. Ionescu Ruxandoiu Liliana, Conversatia. Structuri si strategii, ed. a II-a, Bucuresti, All, 1999. 10.Iordan Iorgu, Limba romana actuala. O gramatica a ,,greselilor", ed. a II-a, Bucuresti, 1948, 280 p.. 11. Iordan Iorgu, Stilistica limbii romane, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1975, 410 p. 12.Iordan Iorgu & MANOLIU, Maria, Introducere in lingvistica romanica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1965, 418 p.. 13. Iordan Iorgu, Gutu Valeria, Niculescu Alexandru, Structura morfologica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1967, 529 p. 14. Irimia Dumitru, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1986, 380 p. 15.Irimia Dumitru, Gramatica limbii romane. Morfologie, sintaxa, Iasi, Polirom, 1997, 502 p. 16.Irimia Dumitru, Introducere in stilistica, Iasi, Polirom, 1999, 275 p. 17. Kleiber Georges, Anaphores et pronoms, Louvain-la-Neuve, Duculot, 1994. 18. Kleiber Georges, Nominales. Essai de semantique referentielle, Paris, Armand Colin, 1994. 19. Lombard Alf, La langue roumaine. Une presentation, Paris, Klincksieck, 1974. 20. Manoliu-Manea Maria, ,,Morphosyntaxe", in G. Holtus, M. Metzeltin, Ch. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik (LRL), III, Tubingen, Max Niemeyer Verlag, 1989, p. 101-114. 21.Manoliu-Manea Maria, Gramatica, pragmasemantica si discurs, Bucuresti, Litera, 1993. 22. Manu Magda, Elemente de pragmalingvistica a romanei vorbite regional,Editura Dual Tech, Bucuresti, 400 p. 23. Magureanu Anca, A nara - a povesti sau a mima, in SCL, an XXXVII, nr. 5, 1986 p.363-371. 24. Moeschler Jacques, Reboul Anne - Moeschler, Reboul, Dictionar enciclopedic de pragmatica,Editura Echinox, Cluj, 1999. 25 Morris, Charles. Fundamentele teoriei semnelor, traducere si Cuvant inainte: Delia Marga, EFES, Cluj, 2003. 26.Parret Herman , La pragmatique des modalites, in ,,Langages", 43, 1976, p. 47-63. ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.