INTRODUCERE 4 1. Importanta temei si motivatia alegerii ei . 4 2. Analiza curriculum-ului de matematica in invatamantul gimnazial ... 5 CAPITOLUL I DIFICULTATI IN INVATAREA FRACTIILOR ORDINARE SI A FRACTIILOR ZECIMALE ... 7 CAPITOLUL II METODE TRADITIONALE SI METODE MODERNE . 21 CAPITOLUL III PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR STUDIU PRIVIND PREDAREA - INVATAREA FRACTIILOR IN CLASA a V-a ... 28 III.1 Elemente de cercetare 28 III.2 Ipoteza, scopul si obiectivele cercetarii . 28 III.3 Esantionarea subiectilor si locul desfasurarii cercetarii 29 III. 4 Desfasurarea cercetarii si interpretarea datelor 29 CONCLUZII . 54 ANEXE . 56 BIBLIOGRAFIE 148
INTRODUCERE 1. Importanta temei si motivatia alegerii ei Lucrarea se adreseaza elevilor de clasa a V-a, punandu-le la indemana un instrument de lucru care sa-i ajute sa-si aprofundeze cunostintele de aritmetica, acumulate in scoala primara cat si gimnaziala. Lucrarea este conceputa pe capitole si subcapitole, fiecare subcapitol contine notiuni teoretice urmate de aplicatii concepute in mod gradual. Pentru a inlesni intelegerea notiunii de fractie, voi apela la numeroase reprezentari grafice, iar pentru a usura sarcina de lucru, au fost exemplificate exercitii. Matematica, cea mai veche dintre stiinte, cu cele mai adanci radacini in practica, se impune ca o stiinta generala a notiunilor de ordine si structura, de stapanire a multimilor complexe organizate si neorganizate, iar invatamantul de astazi este chemat sa-i acorde o atentie deosebita. Omul viitorului, indiferent de domeniul in care va actiona, trebuie sa posede solide cunostinte de matematica, sa fie inarmat cu algoritmi si scheme logico-matematice care sa-i imprime o orientare adecvata in lumea valorilor stiintei si tehnologiei, in intelegerea limbajului stiintei care, dupa majoritatea estimarilor actuale, va fi matematizat si informatizat. Matematica nu este o simpla tehnica folosita intr-un singur domeniu limitat, ci unul din modurile fundamentale ale gandirii umane. Existenta umana, viata, presupun activitatea gandirii care este stimulata si ajutata, in mare masura, de matematica. Evolutia umanitatii a fost strans legata de dezvoltarea matematicii. Obiectele specifice matematicii sunt in concordanta cu nevoile si interesele omului pentru rezolvarea unor situatii teoretice, metodologice si practice, dar si estetice. Matematica nu se rezuma doar la studiul numerelor si al relatiilor dintre acestea, ci este un domeniu de creatie, bazat pe gandire logica si inovatoare. Matematica este o disciplina de mare profunzime, avand un caracter deschis, datorat si existentei unei serii de probleme inca nerezolvate. In timp, rezolvarea acestora a condus la crearea unor domenii noi de cercetare si a contribuit la rezolvarea unor probleme conexe altor arii de cunoastere. Totodata, Matematica contribuie la intelegerea realitatii subiective a propriei persoane si a realitatii obiective a mediului inconjurator. Cercetarea este o actiune de cunoastere si interpretare stiintifica, o actiune constienta de precizare a unei probleme care necesita imbunatatiri metodice, problema care este rezolvata apoi pornindu-se de la formularea unei ipoteze de lucru. Putem considera ca cercetarea pedagogica este o strategie intreprinsa in vederea surprinderii unor relatii inedite intre componentele actiunii educationale si a deprinderii unor solutii si variante optime in desfasurarea sa ulterioara. Cercetarea pedagogica conduce in mod inevitabil la descoperirea unor manifestari si interactiuni proprii educatiei si sugereaza reguli in vederea cresterii randamentului sau. Obiectivul unei cercetari pedagogice il constituie o problema sau un fapt pedagogic pe care cercetatorul o depisteaza si o delimiteaza din ansamblul structural din care face parte, cu intentia da a-i da o explicatie plauzibila si de a dobandi in cele din urma certitudini asupra functionalitatii sale. Cercetarea pedagogica este chemata sa raspunda unor intrebari pe care practica educativa le ridica neincetat. Raspunsurile obtinute in urma cercetarii sunt concomitent explicatii ale acestor intrebari si sugestii pentru imbunatatirea si ameliorarea procesului instructiv-educativ. 2. Analiza curriculum-ului de matematica in invatamantul gimnazial Programa scolara de matematica reprezinta o componenta esentiala a curriculumului national, in acord cu Planul-cadru de invatamant pentru invatamantul gimnazial, aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, urmarind respectarea caracteristicilor ciclurilor de dezvoltare cognitiva a elevului si utilizarea eficienta a resurselor didactice disponibile. Disciplina este inclusa in aria curriculara Matematica si stiinte ale naturii din trunchiul comun si este prevazuta in planul-cadru de invatamant cu un buget de timp de 4 ore/saptamana. In procesul de proiectare curriculara s-au avut in vedere: profilul de formare al elevului de gimnaziu, programele scolare pentru ciclul primar la disciplina Matematica, competentele-cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii din cadrul european de referinta, rezultatele inregistrate la evaluarile nationale si internationale pentru invatamantul gimnazial si principiile de constructie curriculara. Procesul de proiectare curriculara a programei scolare de matematica pentru invatamantul gimnazial s-a realizat tinand cont de: - adaptarea curriculumului la asteptarile societatii si la realitatile sistemului de invatamant, avand ca obiectiv pregatirea elevului pentru viata si profesie; - echilibrarea ponderii domeniilor disciplinei si integrarea/organizarea acestora intr-un sistem coerent; - flexibilizarea curriculumului in sensul respectarii diferentelor intre elevii de aceeasi varsta (ritm de invatare, nivel de achizitii anterioare, motivatie interna, specific cultural si comunitar); - asigurarea unei tranzitii optime de la un ciclu de invatamant la altul si de la un an de studiu la altul, cu introducerea unor secvente de initiere a procesului de instruire la nivelul achizitiilor de baza in termeni de continuturi-ancora; - corelarea activitatilor de invatare propuse prin programa cu dimensiunea axiologica a idealului educatiei referitoare la formarea personalitatii autonome creative.
1. Albulescu, I., Albulescu, M., Predarea si invatarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iasi, 2000; 2. Ausubel, D., Robinson, Fl., Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981; 3. Barsanescu, St., Tehnologia didactica. Cursuri universitare, Editura Albina Romaneasca, Iasi, 1939; 4. Barsanescu, St., Didactica, Editura Pygmalion, Iasi, 1946; 5. Bernat, S., Tehnica invatarii eficiente, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj- Napoca, 2003; 6. Caliman, T., Invatamant, inteligenta, problematizare, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975; 7. Caseriu, C., Utilizarea algoritmilor in biologie, Revista de biologie, 4/1975; 8. Cerghit, I., Metode de invatamant, Editura Polirom, Iasi, 2006; 9. Chereja, Fl., Dezvoltarea gandirii critice in invatamantul gimnazial, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2004; 10. Colectia revistei Scoala reflexiva a Asociatiei Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice, Romania; 11. Crijman, M.A., Metode RWCT aplicate orelor de matematica in invatamantul preuniversitar, Dialoguri didactice, nr.2, pp.29-34; 12. Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002; 13. Cucos, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi, 2009; 14. Curriculum National, Programa scolara pentru disciplina matematica, clasa a V-a, Bucuresti, 2017; 15. De Peretti, A., Legrand J.A., Boniface J., Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iasi, 2001; 16. Dialoguri didactice, Aplicatii ale metodelor RWCT in lectii de fizica, matematica, limba si literatura romana, 2001; 17. ***, Dictionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979; 18. Dragulet, M., Procedee de activizare a elevilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1974; 19. Dumitru, I.Al., Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editurta de Vest, Timisoara, 2000; 149 20. Gagne, R.M., Conditiile invatarii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975; 21. Gavenea, Al., Cunoasterea prin descoperire in invatamant, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975; 22. Ionescu M., Metodologia activitatii didactice - Pedagogie (in colaborare cu Dancsuly, A., Radu, I., Salade, D.), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979; 23. Istrate, A., Invatarea prin descoperire, in G.Vaideanu (coord.), Pedagogie. Ghid pentru profesori, Editura Universitatii ,,Al.I.Cuza", Iasi, 1986; 24. Kovacs, M., (coord.), Proiecte didactice pentru promovarea gandirii critice, Editura Studium, Cluj-Napoca, 2007; 25. Leroy, G., Dialogul in educatie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974; 26. MEC-CNPP, Invatarea activa. Ghid pentru formatori si cadre didactice, seria Calitate in formare, Bucuresti, 2001; 27. Moise, C., Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iasi, 1996; 28. Moise, C., Cozma, T., Reconstructie pedagogica, Editura Ankarom, Iasi, 1996; 29. Negret-Dobridor, I., Panisoara, I.O., Stiinta invatarii, Editura Polirom, Iasi, 2005; 30. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994; 31. Nicu, A., Strategii de formare a gandirii critice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007; 32. Nolte, D.L., Harris, R., Copiii invata ceea ce traiesc, ed.a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006; 33. Okon, W., Invatamantul problematizat in scoala contemporana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978; 34. Oprea, C., Strategii didactice interactive, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 2006; 35. Pacurari, O., Tarca, A., Sarivan, L.(coord.), Strategii didactice inovative. Suport de curs Phare si Centrul Educatia 2000+, Editura Sigma, Bucuresti, 2003; 36. Palmade, G., Metodele pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975; 37. Panisoara, I.O., Metode moderne de interactiune educationala, in I. Cerghit et al., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2001; 38. Panisoara, I.O., Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi, 2004; 39. Popescu, P., Roman, I.(coord.), Utilizarea metodelor activ-participative in invatamant, litogr., Institutul de Stiinte socioumane al Academiei Romane, Filiala Iasi, 1989; 40. Roman, I. et ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.