Preparate din carne la socieatatea SC Agrocompany SRL Deva

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere.1
Capitolult I: Prezentarea societatii S.C. Agrocompany S.R.L. Deva.11
1.1 Istoria societatii.11
1.2 Relatii cu diferiti furnizori.17
1.3 Fazele procesului tehnologic.21
1.4 Descrierea procesului tehnologic de fabricare a preparatelor din carne.21
Capitolu II: Sortimente de produse alimentare.24
2.1 Produse conservate prin sarare din carne.29
2.1.1 Slanina sarata.29
2.1.2 Baconul.29
2.1.3 Pastrama de oaie.30
2.2 Principalele produse afumate din carne.31
2.2.1 Jambonul afumat cu os si jambonul afumat fara os.31
2.2.2 Ceafa de porc afumata.33
2.2.3 Muschi file afumat.34
2.2.4 Piept afumat si costita afumata.35
2.2.5 Pastrama de porc.37
2.2.6 Pastrama afumata de oaie.38
2.2.7 Ciolane afumate.40
2.2.8 Oase garf afumate.41
2.2.9 Coaste afumate.42
2.2.10 Picioarele de porc afumate.43
2.3 Principalele produse pasteurizate din carne.44
2.3.1 Ciolan presat.44
2.3.2 Lebarvust.45
2.3.3 Toba.47
Capitolul III. Controlul si expertiza produselor de origine animala.49
3.1 Modificari ale produselor sarate.49
3.2 Controlul sanitar veterinar al produselor sarate.50
3.3 Modificari ale produselor afumate.51
3.4 Controlul sanitar veterinar al produselor afumate.52
3.5 Verificarea calitatii preparatelor din carne.52
Capitolul IV. Retea de desfacere in tara si preturile practicate pe
piata romanesca .56
4.1 Retea de desfacere a produselor in tara.56
4.2 Pretul produselor din carne Agrocompany pe piata romaneasca .57
Capitolul V. Aspecte de siguranta si securitate alimentara.59
Concluzii si recomandari.63
Bibliografie.65

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Valoarea nutritivă sau alimentară a cărnii reprezintă calitatea de a acoperi nevoile energetice şi de substanţe plastice ale organismului uman.
Carnea constituie principala sursă de material plastic (substanţe azotate cu mare valoare biologică), energetic (lipidele şi hidraţii de carbon), mineral (fier, fosfor, etc) şi vitaminic (complexul B, carnea fiind cea mai bogată în vitamina PP etc.) pentru hrana omului. De asemenea, joacă rol semnificativ, prin nutrienţii care îi conţine, în apărarea organismului (măresc rezistenţa faţă de infecţii şi diferite substanţe toxice), stimulează activitatea nervoasă superioară a omului, precum şi capacitatea sa intelectuală şi de muncă.
Valoarea nutritivă este dată de numeroase componente, şi anume : compoziţia chimică, proporţia ţesutului muscular, aportul nutritiv, calitatea energiei, aportul proteic etc.
Compoziţia chimică. Carnea conţine apă şi substanţe uscate (protide, lipide, glucide, săruri minerale şi calorii).
Proteinele au o pondere mare în carne (18-22%) şi sunt de calitate superioară.
Carnea de bovine este mai bogată în lizină, metionină şi acid glutamic, cea de porc – în valină şi arginină, carnea de oaie – în leucină şi tiamină.
Proteina din carne (muşchi) prezintă două fracţiuni şi anume:
- Proteine solubile (miogen, mioglobulină şi globulină – alfa), care prin fierbere trec în lichid, determinând cărnurilor însuşirile organoleptice (gust, aromă, miros, culoare);
- Proteine insolubile (miozina şi actina)
Cantitatea de lipide din carne depinde în mod deosebit de specie şi de starea de îngrăşare a animalelor. 
Lipidele condiţionează valoarea energetică a cărnii. Aceasta este bogată în acizi graşi saturaţi, mai ales în cazul cărnii de bovine, ovine şi porcine.
Glucidele se întâlnesc în carne în cantitate redusă, sub formă de glicogen.
Carnea constituie o sursă importantă de macroelemente (potasiu, sodiu, fosfor, sulf, clor, magneziu, fiind săracă însă în calciu) şi în microelemente (fier, cupru, mangan, zinc etc.).
Acest conţinut în săruri minerale (potasiu, sulf, clor), determină o acţiune acidifiantă a cărnii.

Fisiere în arhivă (1):

 Preparate din carne la socieatatea SC Agrocompany SRL Deva.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Banu, C. şi colaboratorii Tehnologia cărnii 1980
2. Banu, C. şi colaboratorii Procesarea industrială a cărnii 1997
3. Diaconescu, M. Alimentaţia raţională 1979
4. Mincu, I. Alimentaţia omului sănătos 1978
5. Mincu, I. Alimentaţia omului bolnav 1980
6. Bârzoi, D. Microbiologia produselor alimentare de origine animală 1985
7. Popa, G., Stănescu, V. Ghid pentru controlul alimentelor de origine animală 1986
8. Sârbulescu, V. şi colaboratorii Tehnologia şi valorificarea produselor animaliere 1983
9. Dumitrescu, H. şi colaboratorii Controlul fizico – chimic al alimentelor 1997
10. Popa, G. Lucrări practice de expertiză sanitar - veterinară 1964
11. Dumbravă, M. Tehnologia conservării şi prelucrării produselor agricole 2008
12. Popa, G., Stănescu, V. Controlul sanitar veterinar al produselor de origine animală 1981