Presa Mecanica

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
1. STUDIU ASUPRA PRESELOR MECANICE 7
1.1. Clasificare 7
1.1.1. Prese mecanice, verticale, de matritat la cald (maxiprese) 8
1.1.2. Prese de forjat orizontale (masini de forjat orizontale) 12
1.1.3. Prese de debavurat 14
1.1.4. Prese cu genunchi 16
1.1.5. Prese de indoit si indreptat 17
1.1.6. Prese cu dublu si triplu efect 18
1.1.7. Prese de constructie speciala 18
1.2. Caracteristicile tehnice principale ale 
preselor mecanice 19
1.3. Constructia si functionarea principalelor mecanisme si organe ale preselor mecanice 19
1.3.1. Arborii principali ai preselor mecanice 19
1.3.2. Rotile dintate 22
1.3.3. Lagarele 22
1.3.4. Berbecul, biela si mecanismele aferente 23
1.3.5. Cuplaje, frane. Mecanisme de comanda 28
1.3.6. Mecanisme de siguranta 31
1.3.7. Dispozitive pentru reglarea cursei berbecului si a inaltimii spatiului de lucru al presei 34
1.3.8. Mecanisme de evacuare a preselor (extractoare) 36
1.3.9. Batiul preselor 36
1.3.10. Mecanismul de ungere 38
1.4. Rigiditatea preselor mecanice 39
1.4.1. Aspecte generale 39
1.4.2. Rigiditatea maxipreselor 40
1.5. Exploatarea rationala. Perspective si tendinte in constructia preselor mecanice 41
CAPITOLUL II
2. CALCUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE PENTRU UTILAJUL PROIECTAT 43
2.1. Stabilirea unor parametrii de baza ai mecanismului de lucru 44
2.2. Stabilirea dimensiunilor preliminare ale manivelei 49
2.3. Stabilirea unor parametrii de baza ai mecanismului de actionare 51
2.3.1. Alegerea motorului electric 51
2.3.2. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale inguste 51
2.3.3. Calculul si proiectarea sistemelor de comanda cuplare - franare 55
2.3.3.1.Calculul cuplajului 55
2.3.3.2. Calculul franei 60
2.3.3.3. Calculul altor elemente de franare cuplare 63
2.3.4. Calculul batiului 64
2.3.5. Verificarea arborelui 67
CAPITOLUL III
3. INSTRUCTIUNI DE MONTAJ, INTRETINERE SI EXPLOATARE 69
3.1. Rodaj si reglare 69
3.2. Pregatirea si punerea in functiune 70
3.3. Reguli de exploatare 70
3.4. Masurarea parametrilor functionali. Reglarea si controlul, functionarii 74
3.4.1. Sistemul de antrenare 74
3.4.2. Cuplajul si frana 74
3.4.3. Biela cu berbec 75
3.4.4. Sistemul de comanda 75
3.4.5. Reglarea jocului in ghidajele dispozitivului 76
CAPITOLUL IV
4. Masuri de protectia muncii si a mediului inconjurator in sectiile de deformari plastice 77


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
1. STUDIU ASUPRA PRESELOR MECANICE
1.1. Clasificare
Avand in vedere diversitatea mare a preselor mecanice, este necesara o clasificare a lor, iar pentru a realiza acest lucru se pot utiliza diverse criterii.
Dupa numarul montantilor exista prese cu un montant sau cu doi montanti. 
Dupa forma batiurilor presele pot fi de tip deschis sau inchis.
Dupa actiunea asupra piesei de prelucrat, presele pot fi cu simplu efect, cu dublu efect sau cu triplu efect. Majoritatea preselor sunt de tipul cu simplu efect, avand un singur berbec. Cele cu dublu efect au de regula doi berbeci concentrici (fig.1.13) iar cele cu triplu efect, sunt de regula constituite dintr-o presa cu dublu efect, cel de al treilea fiind realizat de un berbec care actioneaza independent, de regula din partea inferioara a presei.
Dupa numarul de curse pe minut realizat, presele mecanice pot fi clasificate in prese lente si rapide, caracteristici determinate de mecanismul de transmisie (rapoarte de transmisie mari sau mici).
Dupa pozitia presei acestea pot fi clasificate in verticale sau orizontale. La unele prese batiul se poate inclina.
Dupa numarul bielelor, presele pot fi cu o biela, doua sau patru biele.
Forma arborelui principal poate fi de tipul cu excentric sau cotit si presele se pot clasifica ca atare. Cele cu arbori cotiti pot fi cu un cot sau doua coturi, etc. Amplasarea arborelui principal poate fi paralel cu partea frontala a masinii sau perpendicular pe aceasta iar presele se vor denumi corespunzator.
Dupa temperatura la care prelucreaza metalul presele pot fi clasificate corespunzator: 
- la cald;
- rece;
- semicald.
Clasificarea preselor mecanice se poate face si dupa structura lantului cinematic. Din acest punct de vedere se pot identifica prese me!canice la care organul de lucru (berbecul) realizeaza o deplasare rectilinie (verticala, orizontala etc.) sau complexa.
Dupa tehnologia pe care o realizeaza, presele mecanice pot fi clasificate in: prese de forjat, matritat, extrudat, prese pentru prelucrari din tabla, de debavurat, calibrat etc.
Dupa gama variata de operatii tehnologice, presele mecanice pot fi:
- universale;
- speciale.
Din diversitatea mare de prese mecanice, in sectiile de forja se utilizeaza un numar limitat. 
1.1.1. Prese mecanice, verticale, de matritat la cald (maxiprese)
In ultimul timp au inceput sa fie foarte raspandite in sectiile de forje presele mecanice cu simplu efect pentru matritare la cald (maxipresele). Aparitia acestor masini de matritat se datoreaza necesitatii de utilizare in sectiile de forjare a unor masini, mai economice si mai avantajoase decat ciocanele cu abur-aer de matritare. 
Denumirea cu care se mai intalnesc in practica aceste prese: maxi-prese (adica prese de precizie maxima) se datoreaza preciziei ridicate cu care lucreaza (0,5... 0,1 [mm]). Maxipresele se utilizeaza pe scara larga in multe forje din industria de automobile si tractoare etc., pentru operatiuni de matritare la cald a pieselor in matrite cu locasuri multiple.
In comparatie cu ciocanele, maxipresele au un randament mai bun, o productivitate mai mare, posibilitatea de a obtine piese forjate de o precizie mai mare, datorita rigiditatii lor mari. Realizeaza piese cu adaosuri de prelucrare mai mici, datorita faptului ca au mecanisme de evacuare. Dezvolta un numar mare de curse pe minut ceea ce face ca durata contactului intre material si matrita sa fie micsorata. Viteza ma!xima a acestor masini este 2...4 ori mai mare decat la presele mecanice universale. Maxipresele sunt constructii mai compacte si pentru instalarea lor nu necesita fundatii mari intrucat nu lucreaza cu socuri. Se pot instala, deci, in apropierea utilajelor de precizie. Pentru maxiprese nu este nevoie de instalatii auxiliare costisitoare cum este cazul la ciocane (cazane, compresoare etc.), pentru acest motiv cheltuielile de exploatare sunt mai mici.
Deficientele pe care aceste masini Ie au, nu impiedica larga lor utilizare in sectiile moderne de forjare. Astfel aceste masini au un cost destul de ridicat; mai mare decat la ciocane si sunt mai putin universale ca acestea. La maxiprese exista pericol de intepenire a bielei in punctului mort inferior (PMI) precum si acela ca oxizi de pe piesa calda sa fie presati in material, neexistand socurile care sa-i inlature, ca la ciocane.


Fisiere in arhiva (11):

  • Presa Mecanica
    • DESENE PROIECT
      • ANSAMBLU GENERAL.dwg
      • ARBORE EXCENTRIC.dwg
      • BATIU.dwg
      • BIELA BERBEC.dwg
      • CUPLAJ FRANA.dwg
      • SISTEM DE ANTRENARE.dwg
    • PLANSE PRIMELE.dwg
    • PLANSE .bak
    • PLANSE.dwg
    • Proiect de diploma.doc
    • ~$gabi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!