Presă Mecanică

CAPITOLUL I

1. STUDIU ASUPRA PRESELOR MECANICE

1.1. Clasificare

Având în vedere diversitatea mare a preselor mecanice, este necesara o clasificare a lor, iar pentru a realiza acest lucru se pot utiliza diverse criterii.

Dupa numarul montantilor exista prese cu un montant sau cu doi montanti.

Dupa forma batiurilor presele pot fi de tip deschis sau închis.

Dupa actiunea asupra piesei de prelucrat, presele pot fi cu simplu efect, cu dublu efect sau cu triplu efect. Majoritatea preselor sunt de tipul cu simplu efect, având un singur berbec. Cele cu dublu efect au de regula doi berbeci concentrici (fig.1.13) iar cele cu triplu efect, sunt de regula constituite dintr-o presa cu dublu efect, cel de al treilea fiind realizat de un berbec care actioneaza independent, de regula din partea inferioara a presei.

Dupa numarul de curse pe minut realizat, presele mecanice pot fi clasificate în prese lente si rapide, caracteristici determinate de mecanismul de transmisie (rapoarte de transmisie mari sau mici).

Dupa pozitia presei acestea pot fi clasificate în verticale sau orizontale. La unele prese batiul se poate înclina.

Dupa numarul bielelor, presele pot fi cu o biela, doua sau patru biele.

Forma arborelui principal poate fi de tipul cu excentric sau cotit si presele se pot clasifica ca atare. Cele cu arbori cotiti pot fi cu un cot sau doua coturi, etc. Amplasarea arborelui principal poate fi paralel cu partea frontala a masinii sau perpendicular pe aceasta iar presele se vor denumi corespunzator.

Dupa temperatura la care prelucreaza metalul presele pot fi clasificate corespunzator:

- la cald;

- rece;

- semicald.

Clasificarea preselor mecanice se poate face si dupa structura lantului cinematic. Din acest punct de vedere se pot identifica prese me¬canice la care organul de lucru (berbecul) realizeaza o deplasare rectilinie (verticala, orizontala etc.) sau complexa.

Dupa tehnologia pe care o realizeaza, presele mecanice pot fi clasificate în: prese de forjat, matritat, extrudat, prese pentru prelucrari din tabla, de debavurat, calibrat etc.

Dupa gama variata de operatii tehnologice, presele mecanice pot fi:

- universale;

- speciale.

Din diversitatea mare de prese mecanice, în sectiile de forja se utilizeaza un numar limitat.

1.1.1. Prese mecanice, verticale, de matritat la cald (maxiprese)

În ultimul timp au început sa fie foarte raspândite în sectiile de forje presele mecanice cu simplu efect pentru matritare la cald (maxipresele). Aparitia acestor masini de matritat se datoreaza necesitatii de utilizare în sectiile de forjare a unor masini, mai economice si mai avantajoase decât ciocanele cu abur-aer de matritare.

Denumirea cu care se mai întâlnesc în practica aceste prese: maxi-prese (adica prese de precizie maxima) se datoreaza preciziei ridicate cu care lucreaza (0,5... 0,1 [mm]). Maxipresele se utilizeaza pe scara larga în multe forje din industria de automobile si tractoare etc., pentru operatiuni de matritare la cald a pieselor în matrite cu locasuri multiple.

În comparatie cu ciocanele, maxipresele au un randament mai bun, o productivitate mai mare, posibilitatea de a obtine piese forjate de o precizie mai mare, datorita rigiditatii lor mari. Realizeaza piese cu adaosuri de prelucrare mai mici, datorita faptului ca au mecanisme de evacuare. Dezvolta un numar mare de curse pe minut ceea ce face ca durata contactului între material si matrita sa fie micsorata. Viteza ma¬xima a acestor masini este 2...4 ori mai mare decât la presele mecanice universale. Maxipresele sunt constructii mai compacte si pentru instalarea lor nu necesita fundatii mari întrucât nu lucreaza cu socuri. Se pot instala, deci, în apropierea utilajelor de precizie. Pentru maxiprese nu este nevoie de instalatii auxiliare costisitoare cum este cazul la ciocane (cazane, compresoare etc.), pentru acest motiv cheltuielile de exploatare sunt mai mici.

Deficientele pe care aceste masini Ie au, nu împiedica larga lor utilizare în sectiile moderne de forjare. Astfel aceste masini au un cost destul de ridicat; mai mare decât la ciocane si sunt mai putin universale ca acestea. La maxiprese exista pericol de întepenire a bielei în punctului mort inferior (PMI) precum si acela ca oxizi de pe piesa calda sa fie presati în material, neexistând socurile care sa-i înlature, ca la ciocane.