INTRODUCERE.4 CAPITOLUL I - ASPECTE TEORETICE ALE CETĂȚENIEI EUROPENE.5 1.1 GLOBALIZARE ȘI CETĂȚENIE.5 1.2 EMIGRAȚIE, ȘCOLARIZARE, INTEGRARE EUROPEANĂ.7 1.3 CONSIDERAȚII ASUPRA CETĂȚENIEI EUROPENE.13 1.4 EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE CETĂȚENIE EUROPEANĂ ÎN ORDINEA COMUNITARĂ.15 1.5 CRIZA CETĂȚENIEI TRADIȚIONALE.18 1.6 DREPTURILE POLITICE ALE CETĂȚENIEI.22 1.6.1. LIBERA CIRCULAȚIE ȘI DREPTUL DE ȘEDERE.22 1.6.2. ELECTORATUL ACTIV ȘI PASIV AL PARLAMENTULUI EUROPEAN.25 1.6.3. DREPTUL DE PROTECȚIE DIPLOMATICĂ.26 1.6.4. DREPTUL DE PETIȚIE.27 CAPITOLUL II - ASPECTE PRACTICE ALE CETĂȚENIEI EUROPENE.28 2.1. IMPORTANȚA CURȚII DE JUSTIȚIE A COMUNITĂȚII EUROPENE ÎN REZOLVARE CONFLICTELOR JURIDICE ÎNTRE CETĂȚENIA EUROPEANĂ ȘI CEA NAȚIONALĂ.28 2.2. ANOMALIILE CETĂȚENIEI EUROPENE.31 2.3. PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII.33 2.4. NOUA CETĂȚENIE EUROPEANĂ DUPĂ LISABONA.39 2.5. PROBLEMATICA CETĂȚENIEI LA ROMÂNI. 42 CONSIDERAȚII FINALE.45 BIBLIOGRAFIE.48
Introducere Această lucrare obiectivă analizează fenomenul globalizării și al cetățeniei europene în interiorul ordinii juridice comunitare, care a fost evoluția sa, care sunt drepturile care derivă din aceasta și care este problema lipsei obligațiilor exprese. În același timp vor fi verificate problemele deficitului democratic ale acestei instituții în fața Uniunii Europene și dificultatea acceptării cetățeniei europene de către proprii cetățeni. Capitolul întâi începe prin a dezbate fenomenul globalizării și al cetățeniei, fluxul migrator al persoanelor care emigrează în alte state în baza intereselor proprii, integrarea și eventual școlarizarea acestor persoane. Apoi vom analiza conceptul de cetățenie tradițională și evoluția sa către o cetățenie europeană precum criza rezultată din perioada de tranziție. Vom vorbi despre particularitățile cetățeniei europene și evoluția sa în ordinea juridică comunitară. Apoi vor fi verificate și analizate drepturile cetățeanului european și problema așezării sale în ordinea juridică a Uniunii Europene. În cel de al doilea capitol vom studia măsurile Curții de Justiție a Comunității Europene adoptate în rezolvarea conflictelor juridice între cetățenia europeană și cea națională, importanța principiului subsidiarității și problema deficitului democratic a cetățeniei europene. Vom încerca să dezbatem și să desprindem noutățile principalelor modificări în statutul cetățeniei europene prin intermediul actelor semnate la nivel de Tratat. În final vom analiza anumite aspecte problematice ale cetățeniei europene în România, baza legală și finalitatea procedurilor de acordare a cetățeniei. Obiectivul este de a demonstra că cetățenia europeană, cu toate că exprimă o idee care s-a dezvoltat prin intermediul tratatelor la nivel comunitar, nu are încă decât o valoare simbolică în construcția Europei cetățenilor, considerându-se că este o instituție care trebuie îmbunătățită, adaptată și concepută nu doar pentru Statele membre, ci și pentru cetățeni. CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE ALE CETĂȚENIEI EUROPENE 1.1. Globalizare și cetățenie Conceptul de globalizare și cel de cetățenie par a fi din ce în ce mai mult ca două concepte în antiteză. Globalizarea e descrisă de de-personalizarea proceselor productive, de viteza schimburilor comerciale și de informații, de omologarea mondială a consumului, de criza Statelor-națiune și de slăbiciunea raporturilor lor cu centrele de finanțe internaționale, de intensitatea și rapiditatea fluxurilor migratorii. Cetățenia, în schimb, tinde să fie zdrobită în sens strict local de polaritatea cetățean-străin sau să se dilueze până la dispariție în mitul identității ”cetățeanului lumii”. În interiorul acestei antiteze globalizarea tinde, pe de o parte, să anuleze structurile și semnificația conceptului de cetățenie, prin cosmetizarea statului global și ruptura interacțiunii pragmatice și simbolice dintre spațiul privat și spațiul public, iar pe de altă parte, tinde să promoveze prin reacție formele cele mai extreme de identificare socială bazate pe idolatrizarea mono-apartenențelor. În lumina celor spuse este vorba de a înțelege dacă conceptul de cetățenie conservă încă valența sa originară practică și simbolică cu scopul de a anima sistemul de relații în interiorul căruia se află omul, sau mai precis în care trăiește. Problema care se pune este în ce măsură dinamica globalizării va atrage critici importante la nivelul structurii intersubiective a omului și dacă conceptul de cetățenie, la nivel simbolic și dinamic, poate încă, și în ce măsură să susțină această structură. Criticile pe care le putem semnala sunt trei : dimensiunea identității, dinamica recunoașterii, și perspectiva comunității. În fiecare din aceste aspecte globalizarea a intervenit, și continuă să intervină, într-o măsură semnificativă. Astfel conceptul de cetățenie, învăluit în structurile sale pre-juridice, poate constitui universul simbolic și practic pentru reconstruirea fracturii produse de globalizare în condiția intersubiectivă a ființei umane. Vom face acum noi considerații de fond asupra celor trei critici semnalate despre identitate, despre recunoaștere și despre comunitate. Punctul de plecare pentru orice reflecție asupra temei identității constă în întrebarea inevitabilă ”Cine sunt Eu ? ”. Deseori la această întrebare se dau răspunsuri simpliste care poartă ideea de identitate înspre origini : ”Eu sunt rădăcinile mele” , adică limba pe care o vorbesc, apartenența mea religioasă etc. Identitatea mea este dată, adică îmi este dată.
1. C.TAYLOR, La topografia morale del sé, Edizioni ETS, 2004, Pisa . 2. P.RICOEUR, Percorsi di Riconoscimento , Raffaello Cortina Editore, Milano, 2005. 3. Z. BAUMAN, La solitudine del cittadino globale, Feltrinelli , 2004, Milano, 1978 4. P. RICOEUR, Le paradigme de la traduction, Esprit, Paris, iunie 1999. 5. A. SEN, Identità e violenza, Laterza, 2006, Bari. 6. BARBER B. (B., 1998). Neoliberismo e fondamentalismo si spartiscono il pianeta, Nuova Pratiche Editrice, Milano, 1998. 7. HABERMAS J. , L’inclusione dell’altro. Studi di teoria politica, Feltrinelli, Milano, 1998. 8. COJAN J.J. , - Dericott R. , Citizenshipfor the 21st Century. An international Perspective on Education, Kogan Page, London, 1998. 9. MORIN E., I sette saperi necessari all’educazione del futuro, Raffaello Cortina, Milano 2001. 10. BAUMAN Z. , Dentro la globalizzazione. Le conseguenze sulle persone, Laterza, Roma-Bari 1999. 11. COSTA, PIETRO. Cittadinanza , Editrice Gius. Laterza& Figli, Roma-Bari, 2005 12. CORDINI, GIOVANNI. Elementi per una Teoria Giuridica della Cittadinanza, Profili di Diritto Publico Comparato, Padova, CEDAM, 1998. 13. TRIGGIANI , ENNIO. La cittadinanza europea per la ”utopia” sovranazionale, Studi sull’integrazione europea, Cacucci Editore, Bari, 2007. 14. PICCHIO FORLATTI, Laura. A cidadania Plurima como reflexo da competiçao entre Sistemas- Estados: a Experiência Européia, Ed. Unijui, 2002. 15. PRICOLO, BENEDETTA. Nazionalita, citadinanza e diritti umani. La moteplicita dei Dèmoi. Pubblicazioni Centro Studi Per la Pace, 2003. 16. FERRARI, GIUSEPPE FRANCO. I diritti fondamentali dopo la Carta di Nisa, CEDAM, Padova, 2001. 17. AZZENA, LUISA. L’integrazione attraverso I diritti. Ed G. Giappichelli Editore, Torino, 1998. 18. LIPPOLIS, VINCENZO. La citadinanza Europea. Ed. Mulino, Bologna 1994. 19. NASCIMBENE, BRUNO. Profili della cittadinanza dell’Unione Europea. Riv. Int. Dir. Uomo, 1995. 20. CONDINANZI, MASSIMO. LANG,ALESSANDRA. Cittadinanza dell’ Unione e libera circolazione della persona. Giuffre Editore, S.P.A. Milano, 2003. 21. MUNARI , FRANCESCA MENEGAZZI. Cittadinanza europea: una promessa da mantenere, G Giappichelli Editore, Torino 1994. 22. FERRARI, GIUSEPPE FRANCO. I diritti fondamentali dopo la Carta di Nizza, CEDAM, Padova, 2001. 23. TRIGGIANI, ENNIO. La cittadinanza europea per la ”utopia” sovranazionale, Studi sull’integrazione europea, Cacucci Editore, Bari, 2007. 24. NASCIMBENE, BRUNO. Profili della cittadinanza dell’Unione Europea. Riv. Int. Dir. Uomo, 1995. 25. LOPPOLIS, VINCENZO. La citadinanza Europea. Ed. Mulino, Bologna 1994. 26. P. DE PASQUALE. Il principio di sussidiarieta nella Comunita Europea, Napoli, 2000. 27. A. PAPISCA . La sfida dei diritti umani per la citadinanza e il buon governo, Convenția de la Firențe, 27 noiembrie 2000. 28. HERBIG, BARBARA FUCHS LOLA. Il principio di sussidiarieta nel diritto CE dopo Maastricht, Riv.Dir. Com .Int 1994. 29. PAGE M. Citoyenneté et pluralisme des valeurs, in GAGNON F.- Mc ANDREW M. Pluralisme, citoyenneté, éducation. L’Harmattan, Paris 1996 . 30. C MOUFEE, Preface: Democratic Politics Today.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
