INTRODUCERE 3 CAPITOLUL 1 PARTICULARITĂŢI PSIHO PEDAGOGICE ALE COPILULUI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ 6 1.1. Importanţa cunoaşterii particularităţiilor psihopedagogice ale şcolarului mic 6 1.2. Dezvoltarea proceselor psihice şi trăsăturilor de personalitate în cadrul activităţiilor de învătare în învăţământul primar 9 1.3. Formarea reprezentărilor şi noţiunilor geografice la ciclul primar, principiile geografice 12 CAPITOLUL 2 DIDACTICA INVĂŢĂRII GEOGRAFIEI 18 2.1 Definiția termenului de metodică 18 2.2 Conţinutul şi relaţiile metodicii predării geografiei 19 2.3 Formarea reprezentărilor şi noţiunilor geografice la ciclul primar, principii geografice 20 CAPITOLUL 3 METODEE ŞI PROCEDEE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI 24. 3.1 Strategii didactice 24 3.2 Sistemul metodelor de învățămant 26 3.3 Clasificarea metodelor de învățămant 31 3.4 Integrarea jocului didactic în lecţiile de Geografie 33 CAPITOLUL 4 PROBLEMATIZAREA ÎN PREDAREA NOŢIUNILOR DE CLIMĂ 35. 4.1 Problematizarea în didactica modernă 35 4.2 Problematizarea –metoda problematizării 40 CAPITOLUL 5 CLIMA ROMÂNIEI 52 5.1 Predarea noţiunilor de climă prin metoda problematizării 52 5.2 Valorificarea cunoştinţelor de climă în cadrul orelor de geografie 54 ANEXE 68 CONCLUZII 73 BIBLIOGRAFIE 76
INTRODUCERE Faptul că trebuie să învăţăm toată viaţa a devenit o necesitate pentru toţi oamenii. Şi aceasta mai ales pentru învăţători a căror activitate profesională constă tocmai în a-i „ învăţa bine”pe alţii care au dreptul de a învăţa. Dreptul de a învăţa constă în dreptul de a citi şi a scrie; dreptul de a întreba, a primi răspunsuri şi a analiza; dreptul de a imagina şi a crea; dreptul de a cunoaşte lumea şi a participa la scrierea istoriei; dreptul de acces la toate sursele de educaţie; dreptul de a-ţi dezvolta competenţele individuale şi colective. Dreptul de a învăţa nu constituie un lux sau un lucru de realizat în viitor. Fără dreptul de a învăţa nu este posibilă dezvoltarea omenirii. În învăţămantul modern , indiferent de forma pe care o îmbracă metoda de lucru bazată pe mijloace audio vizuale , instruire programată , învăţarea problematizată , învăţarea prin descoperire, accentual nu mai cade pe cantitatea de cunoştinţe ca în cazul învăţămantului tradiţional, ci pe activitatea elevului ca făuritor al propriei sale personalităţii.Elevul nu mai trebuie să primească raţionamentul gata elaborate de profesor ci trebuie să deprindă cu munca intelectuală de selecţionare şi sistematizare a cunoştinţelor, să-şi dezvolte aptitudinile intelectuale, originalitatea, independenţa în gândire şi creativitate. Acestor deziderate corespunde şi metodica lui Şatalov ce presupune interacţiunea reciprocă a următoarelor elemente, sistemul de măsuri pentru lichidarea situaţiilor de conflict ,sistemul de apreciere a cunoştinţelor şi a priceperilor elevilor,sistemul de aplicare a conspectelor grafice.Sistemul menţionat se poate realiza cu succes la majoritatea tipurilor de lecţii de asimilare a cunoştinţelor noi ,de formare a priceperilor şi deprinderilor, de generalizare şi sistematizare a cunoştinţelor şi principala prioritate a sistemului metodic propus de Şatalov este repetarea multiplă a materiei de studio la lecţie şi posibilitatea controlului cunoştinţelor tuturor elevilor la fiecare lectie. Geografia nu este numai o ştiinţă informativă, care are ca scop de a-I „înarma" pe elevi cu un sistem de cunoştinţe despre dinamica învelişurilor Pământului, de a-i educa în spiritul dragostei faţă de patrie, de a le forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice şi hidrologice, ci are şi un rol „formativ" creând emoţii şi sentimente care, la vârsta şcolară mică, au puternice influenţe în personalitatea elevilor. Studiul proceselor psihice, al transformărilor ce se pot produce în gândirea elevilor şi în gândirea geografică, mi-au pus o serie de întrebări, la care am încercat să dau răspunsuri. Ca să se dezvolte gândirea elevilor trebuie să înveţe să desprindă, din diferite obiecte şi fenomene separate, legăturilor lor interne şi să le folosească în explicarea altor fapte şi fenomene geografice. A învăţa pe elevi să gândească geografic înseamnă să-i deprindem să privească fenomenele naturale şi sociale în continuă dezvoltare şi transformare, să pătrundă legăturilor interne, interdependenţa dintre ele. În acest scop, , în cadru orelor de geografie,e necesar să nu se prezinte un fenomen separat, ci în contextul din care acesta face parte. Astfel, elevii vor înţelege legătura fenomenelor studiate cu toate celelalte fenomene precum şi interdependenţa dintre ele. Prezenta lucrare este structurată pe patru capitole , în primul capitol e menţionat faptul că , conţinuturile învăţămantului evoluează de-a lungul timpului Sursa globală informativă şi formativă a conţinuturilor învăţământului şi al educaţiei este însăşi cultura societăţii în toate dimensiunile sale.Cadrul didactic are sarcina de a forma omul viitorului însă acest lucru nu este posibil fară cunoaşterea amănunţită a particularităţi psiho -pedagogice ale copilului de vârstă şcolara mică. Următoarele două capitole menţionează faptul că transpunerea didactică a conţinuturilor învăţămantului presupune utilizarea riguroasă a unui sistem de operaţii logice şi de procedee, tehnici şi instrumente psihopedagogice Predarea învăţarea geografiei nu trebuie să fie chin pentru copil , ci trebuie să devină o plăcere izvorâtă din dorinţa de a ne cunoaşte ţara şi frumuseţiile ei şi modul în care ele trebuie să fie ocrotite.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
