Proces de Judecata a Litigiilor

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 3
I.1 Notiunea de contencios administrativ 3
I.2. Evolutia istorica a contenciosului administrativ roman 5
I.3 Trasaturile Contenciosului Administrativ prevazut de Legea 554/2004 8
CAPITOLUL II. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV OBIECTIV 12
II.1. Notiunea si caracteristicile contenciosului administrativ obiectiv 12
II.2. Prevederi comparative intre Legea 69/1991 si Legea 215/2001 privind administratia publica locala si modificarile aduse de Legea 340/2004 privind institutia prefectului si Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ in domeniul exercitarii controlului legalitatii actelor administrative 14
II.2.1. Prevederi ale Legii 69/1991 privind administratia publica locala 14
II.2.2. Prevederi ale Legii 215/2001 privind administratia publica locala 15
II.2.3. Modificari aduse de Legea 340/2004 privind institutia prefectului 17
II.2.4. Modificari aduse le Legea 554/2004 19
II.2.4.1. Modificari in sfera subiectelor de sezina 19
II.2.4.2. Modificari referitoare la termenul de exercitare a actiunii 21
II.3. Tutela administrativa in contextul noii legi a contenciosului administrativ si aspecte practice privind realizarea controlului de legalitate a actelor administrative de catre prefect 22
II.3.1. Tutela administrativa in contextul noii legi a contenciosului administrativ 22
II.3.1.1. Controlul exercitat de prefect 22
II.3.1.1.1. Actele supuse controlului de legalitate 22
II.3.1.1.2. Termenul de sesizare a instantei 23
II.3.1.2. Controlul exercitat de Agentia Nationala a functionarilor publici 24
II.3.1.2.1. Scurta prezentare a Agentiei Nationale a functionarilor publici 24
II.3.1.2.2. Atributiile stabilite de noua lege a contenciosului administrativ 26
CAPITOLUL III. PROCEDURA SOLUTIONARII ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV IN PRIMA INSTANTA 28
III.1 Partile in litigiul de contencios administrativ 28
III.1.1 Calitatea de reclamant 28
III.1.2 Calitatea de parat 36
III.2 Instantele competente 38
III.2.1. Conditiile angajarii competentei 45
III.2.2. Competenta instantelor de contencios administrativ prin legea 188/1999 50
III.3. Procedura de judecata a actiunilor directe 60
III.4.Procedura de judecata in fata instantei si executarea hotararilor 68
III.5. Controlul judecatoresc direct 72
III.6. Solutiile pe care le poate da instanta de contencios administrativ 76
III.7. Hotararea judecatoreasca pronuntata in contenciosul administrativ si efectele acesteia 78
CONCLUZII 82
B I B L I O G R A F I E 84

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
I.1 Notiunea de contencios administrativ 
Intr-un stat intemeiat pe ordinea de drept, institutia contenciosului administrativ reprezinta forma democratica de reparare a incalcarilor legii savarsite de catre autoritatile administratiei publice, autoritatile publice in general, de limitare a puterii arbitrare a acestora, de asigurare a drepturilor individuale ale administratiilor. 
Asadar, contenciosul administrativ apare ca o forma juridica de aparare a particularilor- persoane fizice sau juridice- impotriva abuzurilor administratiei publice, in principal.
Etimologic, cuvantul contencios provine prin filiera franceza (contentieux = contencios) din latinescul contentiosus = certaret, adjectivul substantivului contentio = conflict, disputa, confruntare.
Notiunea de contencios administrativ este o notiune traditionala a dreptului administrativ, fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotriva actelor si operatiunilor administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs, deci o cale de atac, dobandea caracter jurisdictional (contencios) ori de cate ori autoritatea care-l solutiona avea calitatea de judecator, in felul acesta s-a ajuns - atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada interbelica - sa se utilizeze in mod curent termenii: contencios administrativ; actiuni de contencios administrativ; instanta (organ) de contencios administrativ (uneori instanta in materie de contencios administrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios administrativ. 
Notiunea de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, sau mai restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publica si cei administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza de anumite instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept public . Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are un sens material si unul formal, organic.
Sensul material priveste litigiile juridice pe care le cuprinde si regimul juridic aplicabil (dreptul comun sau dreptul administrativ). 
Sensul formal (organizatoric) se refera la organele de jurisdictie care sunt competente sa solutioneze respectivele litigii.
La randul lor organele de contencios se impart in doua categorii, si anume: organe de contencios judiciar, competente sa solutioneze toate conflictele juridice ce le-au fost date prin lege si organe de contencios administrativ, competente sa solutioneze, potrivit legii, conflictele juridice in care cel putin una dintre parti este un serviciu public administrativ. Prin urmare si activitatile desfasurate de aceste organe vor fi activitati de contencios judiciar sau activitati de contencios administrativ, dupa caz.
Actuala Lege a conteciosului administrativ, Legea nr.554/2004 dezvolta posibilitatea atacarii actelor administrative nelegale la instantele judecatoresti, prin implicarea unor autoritati publice care urmaresc protejarea intereselor publice, ca de exemplu Ministerul Public, Avocatul Poporului sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
Continutul si sfera contenciosului administrativ, ca fenomen juridic, si implicit a notiunii respective, au variat de la o tara la alta, in aceeasi tara de la o perioada la alta, de la un autor la altul. Aceste orientari diferite ale doctrinei - ce au avut, firesc, ecou in legislatie, precum si in jurisprudenta - sunt determinate, in principal, de interrelatiile care au fost fundamentate intre sensul material si sensul formal-organic al contenciosului administrativ.
Pentru a se delimita mai clar intre ele, formele de contencios administrativ (sub aspectul organelor competente a solutiona litigiile), s-au impus termenii: ,,contencios administrativ", respectiv, ,,contenciosul administrativ-drept comun".
In concluzie, putem retine ca in doctrina romaneasca interbelica notiunea de contencios administrativ era utilizata fie intr-un sens larg material, evocand totalitatea litigiilor dintre administratie si particulari (indiferent cine solutiona litigiul, un organ judecatoresc sau un organ administrativ), fie intr-un sens strict, evocand litigiile solutionate numai de instantele judecatoresti. Dreptul comun al contenciosului administrativ era dat de normele juridice care reglementau atributiile in aceasta materie ale instantelor judecatoresti (instantele obisnuite, uneori s-au creat si instante speciale). Pe aceasta linie de idei, prof. C. Rarincescu definea contenciosul administrativ ca fiind ,,totalitatea litigiilor nascute intre particulari si administratiunile publice, cu ocaziunea organizarii si functionarii serviciilor publice si in care sunt puse in cauza reguli, principii si situatiuni juridice apartinand dreptului public ".
Raportandu-se la cadrul juridic instituit in tara noastra dupa 1989, respectiv la reglementarile cuprinse in Constitutia Romaniei din 2003, Legea Contenciosului administrativ nr.554/2004 precum si la alte acte normative, prof. V.I. Prisacaru da urmatoarea definitie: ,,prin contencios administrativ intelegem activitatea de solutionare, cu putere de adevar legal, de catre instantele de contencios administrativ, competente, potrivit legii, a conflictelor juridice in care cel putin una din parti este un serviciu public administrativ, iar conflictul juridic s-a nascut din adoptarea sau emiterea unui act administrativ de autoritate ilegal ori din refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege ".
O alta definitie, mai nuantata, o da prof. Antonie Iorgovan: "Legislatia in vigoare ne obliga sa privim notiunea de contencios administrativ intr-un sens strict si intr-un sens larg. In sens larg, vom intelege prin contencios administrativ litigiile de competenta instantelor judecatoresti, dintre un organ al administratiei publice, respectiv, un functionar public sau, dupa caz, o structura autorizata sa presteze un serviciu public, pe de o parte, si alt subiect de drept, pe de alta parte, in care organul public sau functionarul public apare ca purtator al autoritatii publice. Intr-un sens mai restrans (cel mai frecvent), notiunea de contencios administrativ evoca totalitatea litigiilor de competenta sectiilor de contencios administrativ ."

Fisiere in arhiva (1):

 Proces de Judecata a Litigiilor.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?