Introducere 1.Compartimentul tehnologic 1.1. Analiza desenului de executie 1.2. Materialul piesei 1.3. Cerintele tehnice a piesei 1.4. Analiza sarcinii de productie 1.5. Alegerea metodei de fabricare a semifabricatului piesei 1.5.1. Justificarea metodei de obtinere a semifabricatului 1.5.2. Metoda economica acceptabila 1.5.3. Schita prealabila a semifabricatului 1.6. Succesiunea fazelor tehnologice la prelucrarea suprafetelor 1.7. Elaborarea planului de operatii si a schemelor de instalare a semifabricatului 1.8. Calculul analitic de prelucrare 1.8.1 Calculul analitic a adaosurilor pentru o suprafata 1.8.2Adaosuri determinate dupa norme statico-experimentale 1.9. Alegerea masinilor-unelte 1.10.Alegerea sculelor aschietoare 1.11.Calculul regimurilor de aschiere 1.11.1.Calculul analitic pentru o faza tehnologica 1.11.2Alegerea regimurilor de aschiere pentru celelalte faze conform tabelelor 1.12Elaborarea programei pentru prelucrare la masina-unealta cu CN (pentru o operatie sau un grup de faze tehnologice) 1.13Normarea tehnica 1.14Posibilitatile de automatizare a functiilor sistemului tehnologic 2.Compartimentul constructiv 2.1 Alegerea unui dispozitiv de strangere si fixare a piesei 2.2 Alegerea unui mijloc de control 2.3 Calculul unei scule utilizata la prelucrarea piesei 3.Compartimentul organizatoric-economic 3.1Organizarea producerii 3.1.2 Organizarea tipului de producere 3.1.3Determinarea numarului de utilaje si coeficientul de incarcare a acestora 3.1.4Determinarea numarului de muncitori si coeficientul de incarcare a acestora 3.1.5Elaborarea planului grafic de intrare - iesire a pieselor in producere 3.1.6Calculul tipurilor de stocuri 3.1.7Organizarea dotarii locurilor de munca de instrumente si calculul necesarului in scule 3.1.8Organizarea rationala a locurilor de munca. Calculul suprafetei de productie si construirea planului sectorului 3.2Calculul costului de productie 3.2.1Determinarea consumului de material 3.2.2Determinarea consumului cu privire la remunerarea muncii 3.2.3 Determinarea consumului si costurilor privind energia electrica 3.2.4Determinarea consumurilor indirect pe perioada de consum 3.2.5Calculul costului de productie pe unitate de produs 3.3Calculul indicatorilor tehnico - economici 3.3.1 Determinarea investitiilor capitale 3.3.2Calculul nivelului rentabilitatii 3.3.3Calculul indicatorilor de lucru al sectorului 3.3.4Calculul pragului de rentabilitate 4. Compartimentul securitatii muncii 4.1. Analiza factorilor pericolosi si nocivi pentru sanatatea omului la sectorul mecanic, metodele necesare pentru inlaturarea lor 4.2 Masuri de securitate la locul de munca 4.3Calculul iluminatului artificial Bibliografie
Analizand desenul de executie vedem ca avem de proiectat procesul tehnologic a unei scule de tip Freza frontala, cod CT.2407-03 cu o lungime de 190 mm si diametrul partii active de 90 de mm cu placute din aliaj dur, filet de interior M18 pe o lungime de 40 mm cu pasul standard. Fig. 1.1. Desenul de executie a piesei [16] Freza are clasa de precizie de 6,3 la partile exterioare scula se foloseste pentru frezarea suprafetelor plane. Freza fontala este confectionata din OTEL 45 GOST 880-88, iar partea activa dint-un aliaj dur T5K10 GOST 18879-73. Freza frontala are 4 dinti pentru confectionarea acestei freze vom efectua operatii de strunjire, frezare si rectificare, corpul frezei are con Morse 5 cu precizie inalta, la care va fi nevoie sa facem prelucrari de rectificare. Pentru toate aceste operatii se vor folosi dispozitive speciale, pentru usurarea prelucrari si micsorarea timpului de baza in care se prelucreaza piesa. 1.2 Materialul piesei Freza fontala este confectionata din partea activa si corpul frezei, corpul frezei este confectionat din OTEL 45 GOST 880-80. a)Acest otel se mai numeste si otel carbon de calitate, pentru ca are un grad ridicat de puritate si o compozitie chimica fixata in limite stranse, asigurand o constanta a caracteristicilor de calitate obtinute prin tratamente termice (de imbunatatire - calire si revenire). Notarea marcilor de otel de uz general se face prin simbolul OLC (otel carbon de calitate) urmat de doua cifre care reprezinta in sutimi de procente, continutul mediu de carbon (astfel, OLC 45 are continutul mediu de carbon 0,45 %). Conform STAS 880 - 80, compozitia chimica a otelului OLC 45 este indicata in tabelul 1.1, iar caracteristicile mecanice si tehnologice sunt indicate in tabelul 1.2. Compozitia chimica a otelului OLC 45 Tabelul 1.1 Marca oteluluiCompozitia chimica % CMnPS OLC 450,42 0,500,50 0,80Max. 0,045Max. 0,040 Caracteristici mecanice si tehnologice Tabelul 1.2 Marca otelului Tratament termicLimita de curgere Rp0,2 [N/mm2]Rezistenta la rupere Rm [N/mm2]Alungirea la rupere A [%]Rezilienta KCU J/cm2 OLC45CR410700 - 8401439 b)Iar partea activa din aliaj dur T5K10 GOST 18879-73. Aliaje dure produse prin tehnica metalurgiei pulberilor in forma de placi. Componentele de baza ale acestor aliaje sunt tungsten carbura WC, TiC titan, tantal si niobiu TaC NBC, particule minut, care sunt conectate printr-o ligamente relativ moale si mai putin refractare de cobalt sau nichel, in amestec cu molibden. Aliajele de-al doilea grup TC format din trei etape principale: o solutie solida de wolfram si titan carburi (TiC-WC) de carbura de tungsten (WC) si ligamentele cobalt. Ele sunt destinate in primul rand pentru echipamentele de instrumente pentru prelucrarea otelurilor, aschiere. Comparativ cu grupul aliajele VC acestea sunt mai rezistente la oxidare, duritate si rezistenta la caldura si in acelasi timp, reduce conductivitatea termica si conductivitatea electrica, precum si modulul de elasticitate. Capacitatea de aliaje ale CT rezista la uzura sub influenta jetoanele in miscare se explica prin faptul ca setarea temperaturii a aliajelor cu otelul de acest tip este mai mare decat cea a aliajelor pe baza de WC-Co, care permite folosirea viteza de taiere mai mare atunci cand prelucrarea otelului si a imbunatati in mod semnificativ viata a sculei. Compozitia chimica a aliajului T5K10 GOST 18879-73 este indicata in tabelul 1.3, iar proprietatile fizice si mecanice aliaj T5K10 este indicata in tabelul 1.4. Compozitia chimica a aliajului T5K10 GOST 18879-73 Tabelul 1.3 Marca aliajCompozitia chimicaDuritatea HRCRezistenta la incovoiere kg/mm2Greutatea specifica g/cm3Temperatura de calire oC WCTiCCo T5K108551088,511512,41100-1150 Proprietatile fizice si mecanice aliaj T5K10 Tabelul 1.4 Marca AliajConductivitate termica, W / (mm)Coeficientul de J specifice caldura / (kgCoeficientul de dilatare liniara, -X1 TO 106Rezistenta la compresiune, MPa ?5?1021-63209,55,53140 1.3 Cerintele tehnice a piesei Din analiza desenului de executie avem urmatorele cerintele tehnice la fabricarea sculei de tip freza frontala care sunt: - Materialul corpului frezei este Otel 45 GOST 880-88.(Cel mai raspindit otel pentru fabricarea corpurilor frezelor). - Materialul placutelor aliaj dur T5K10 GOST 18879-73.(Este un aliaj care rezista mai mult timp la uzura). - Placutele sunt lipite dupa GOST 21390-76.(Gost ne permite lipirea placutelor cu curenti de fregventa inalta). - Toleranta admisibila la muchile parti active in raport cu conul Morse 0,04.(Toleranta care ne permite ca partea activa sa nu fie rebut).
1.Picos C., Pruteanu O., Bohosievici C., Al. Toca ,,Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere,, Man. de proiectare. In 1 vol. - Chisinau: Universitas, 1992. - 639 p. 2.Picos C., Pruteanu O., Bohosievici C., Al. Toca ,,Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere,, Man. de proiectare. In 2 vol. - Chisinau: Universitas, 1992. - 640 p. 3.Traian Gramescu, Grigore Domente ,,Automatizarea proceselor din sistemele de fabricatie,, Chisinau: Universitas, 1994. - 344 p. 4.Balabanov A.N. ,,Kratkii spravocinik tehnologa - masinostroitelea,, - M.: Izdatelistvo standartov, 1992. - 464 p. 5.Kosilova A.G., Mescereako R.K. ,,Spravocinik tehnologa - masinostroitelea,,V 2-h t. T.2. / Pod. red. Kosilovoi A.G. i Mescereakova R.K. - 4-e izd., pererab. i dop. - M.: Masinostroenie, 1986. - 496 p. 6.Babuk V.V., Gorezko P.A., Zabrodin K.P. i dr. ,,Diplomnoe proektirovanie po tehnloghii masinostroenia,, Ucebn. posobie dlea vuzov / Babuk V.V. - Mn.: Vas. skola, 1979. - 464 p. 7.Nistrean A., Ciupina L., Sevarincu M., Dumitras C. ,,Scule aschietoare,, - Chisinau: Stiinta, 1999. - 359 p. 8.Sergiu Mazuru Indrumar de laborator " Bazele proiectarii dispozitivelor " departamentul editorial-poligrafic al U.T.M. Chisinau 1998. 9.Sergiu Mazuru Indrumar de proiectare " Bazele proiectarii dispozitivelor " U.T.M. Chisinau 2001. 10. Vardaskin B. Dispozitive pentru masini - unelte. Indrumar pentru proiectare. Vol. 1., Vol. 2., Masinostroenie, M. 1984. 11.https://ru.scribd.com/doc/93994755/Dispozitive-Pentru-Masini-Unelte 12.http://ru.scribd.com/doc/136055225/Calculul-Si-Proiectarea-Sculelor-Aschietoarescrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-LA-SCULE-ASCHIETOARE-B72482.php 13.http://tehkd.ru/chertegi/kompas/kompas_st4.html 14.http://chertezhi.ru/modules/files/viewcat.php?cid=60&orderby=dateA 15.http://mashinform.ru/ 16.http://alldrawings.ru/
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
