Procurorul in Procesul Civil

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul I. Notiuni generale privind Ministerul Public p.3
1.1 Aparitia si dezvoltarea institutiei p. 3
1.2 Principiile care guverneaza activitatea Ministerului Public si natura sa juridica p. 5
1.2.1 Principii p. 5
1.2.2 Natura juridica a Ministerului Public p. 7
1.3 Atributiile Ministerul Public p. 9
Capitolul II. Participarea procurorului la procesul civil p.12
2.1 Rolul procurorului in procesul civil p. 12
2.2 Pozitia procesuala a procurorului in procesul civil p. 12
2.3 Formele participarii procurorului la procesul civil p. 15
2.3.1 Aparitia si dezvoltarea formelor de participare a procurorului la procesul civil p.15
2.3.2 Modalitati de participare a procurorului la procesul civil p. 19
Capitolul III. Pornirea procesului civil de catre procuror p.23
3.1 Dreptul procurorului de a promova actiunea civila p. 23
3.2 Limitele dreptului procurorului de a promova actiunea civil p. 25
Capitolul IV. Participarea procurorului la judecata procesului civil p.32
4.1 Procurorul - parte in procesul civil p. 32
4.2 Procurorul - participant la procesul civil p. 36
Capitolul V. Exercitarea cailor de atac de catre procuror p.39
5.1 Conditii generale privind exercitarea cailor de atac de catre procuror p. 39
5.2 Exercitarea apelului p. 42
5.3 Exercitarea cailor extraordinare de atac p. 43
5.3.1 Recursul p. 43
5.3.2 Revizuirea p. 46
5.3.3 Contestatia in anulare p. 48
5.3.4 Recursul in interesul legii p. 50
Capitolul VI. Cererea procurorului de a pune in executarea hotararile judecatoresti p.52
6.1. Consideratii generale privind participarea procurorului in faza de executare
silita a hotararilor judecatoresti p. 52
6. 2. Cererea de punere in executare silita a hotararilor p.54
6.3. Exercitarea contestatiei la executare p. 56
Bibliografie p.58


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul I
Notiuni generale privind Ministerul Public
1.1 Aparitia si dezvoltarea institutiei
Pe teritoriul actual al Romaniei a aparut si a evoluat odata cu organizarea statala si practica judecatoreasca. La inceput, activitatea judiciara era realizata impreuna cu celelalte activitati ale statului, neavand un caracter independent si nefiind exercitata de persoane specializate.
Primele mentiuni privind institutia dateaza din 1831, cand Regulamentul organic al Valahiei si Regulamentul asupra indatoririlor procurorilor tribunalelor si divanurilor civile si criminale au prevazut infiintarea Ministerului Public, iar pentru Moldova o lege din data de 26 martie 1862.
Un moment important in organizarea Ministerului Public 1-a constituit Legea de organizare judiciara din 9 iulie 1865, cand Ministerul Public a fost organizat in parchete pe langa instantele judecatoresti cu misiunea de a reprezenta societatea, de a supraveghea respectarea legilor in activitatea judiciara si executarea hotararilor.
Ulterior, au fost adoptate o serie de legi de organizare judecatoreasca, fara a aduce schimbari substantiale in functiile si principiile de organizare ale Ministerului Public, ci doar unele modificari privind structura parchetelor si statutul procurorilor.
Ministerul Public era compus din procurori care aveau calitatea de magistrati si erau numiti de seful statului.
Dupa unirea intr-un singur stat a tuturor provinciilor romane, in 1918, a existat o preocupare de armonizare a legislatiei pe intreg teritoriul national, inclusiv in ceea ce priveste organizarea puterii judecatoresti.
Legea de organizare judecatoreasca din 24 iunie 1924 are dispozitii privind structura Ministerului Public, insa in privinta competentelor si a modului de actiune face trimitere la codul de procedura penala.
Dupa 1945, Romania a intrat intr-o etapa noua a istoriei sale, cand, treptat, in organizarea judecatoreasca s-a adoptat modelul sovietic.
Prin Decretul nr. 2 din 2 aprilie 1948 privind organizarea si functionarea Parchetului s-a stabilit ca acesta functiona sub conducerea Ministerului Justitiei, avand in frunte pe procurorul general si procurori pe langa fiecare instanta judecatoreasca pentru a controla si asigura fermitatea lor in aplicarea legii. Procurorul general era numit de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale la propunerea Guvernului, dupa recomandarea ministrului justitiei.
O modificare esentiala in domeniul atributiilor procuraturii s-a facut prin Legea nr. 6/1952 pentru infiintarea si organizarea Procuraturii R.P.R. Legea inlocuieste traditionala denumire de parchet cu un termen nou, imprumutat din modelul sovietic, anume Procuratura.
Noua institutie, astfel creata, era un organ independent, subordonat exclusiv organului suprem al puterii de stat si Consiliului de Ministrii. Procurorul general era numit de catre Marea Adunare Nationala. Procuratura exercita activitatea de supraveghere si asigurare a respectarii legii.
O indepartare de ,,modelul sovietic" a fost realizata in anul 1968, prin Legea nr. 60 pentru organizarea si functionarea Procuraturii R.S.R. Institutia a fost reformata substantial si repusa, in buna masura, pe principiile de functionare a ministerului public, in baza acestei legi, organele de procuratura isi exercitau atributiile numai in baza legii si a dispozitiilor organelor ierarhic superioare. Prin aceasta lege, s-au mentinut atributiile judiciare ale procuraturii, fiind eliminata formularea de ,,supraveghere generala" si inlocuita cu cea de ,,veghere".
In decembrie 1991 a fost adoptata noua Constitutie a Romaniei, care reflecta schimbarile democratice produse in tara in decembrie 1989 si care consacra o serie de principii noi in ceea ce priveste activitatea judecatoreasca.
Actul fundamental care a stat la temelia configurarii Ministerului Public a fost Constitutia Romaniei. Astfel, art. l30 alin. l din Constitutie prevede faptul ca ,,In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".
1.2.2. Natura juridica a Ministerului Public
Definirea naturii juridice a Ministerului Public este dificila deoarece acesta este situat in structura unui minister, dar are si un rol in activitatea de distribuire a justitiei, precum si unele elemente de independenta functionala.
Potrivit diferitelor opinii doctrinare, Ministerul Public ar face parte fie din autoritatea judecatoreasca, fie din autoritatea executiva. O a treia opinie sustine ca Ministerul Public constituie o ,,institutie de putere unica in felul ei, de natura executiva si judecatoreasca". Aceasta calificare se arata, rezulta din statutul procurorilor, care e partial diferit, fiind neconform cu realitatea sa se sustina ca procurorii infaptuiesc justitia. In realitate, ei participa printr-o serie de atributii si in mod specific la infaptuirea justitiei 
Intr-o prima opinie , frecvent exprimata in literatura de specialitate se sustine ca Ministerul Public face parte din autoritatea executiva. Teza enuntata este motivata pe considerente desprinse din atributiile procurorului de a fi un aparator al intereselor generale ale societatii, al ordinii de drept si libertatilor cetatenilor.
O alta opinie arata ca Ministerul Public face parte din autoritatea judecatoreasca. In favoarea acestei teze pledeaza argumentul formal al situarii problematicii Ministerului Public in partea privitoare la ,,Autoritatea judecatoreasca", fiind definit, astfel, ca una dintre cele trei autoritati ale puterii judecatoresti, alaturi de instantele judecatoresti si Consiliul Superior al Magistraturii se prezinta argumentul ca procurorul se poate afla pe o pozitie contrara celei exprimate de Guvern, in acte individuale, de administratie sau chiar in raport cu caracterul normativ al acestuia. Un exemplu este acela cand in fata Curtii Constitutionale se judeca exceptia de neconstitutionalitate a unei ordonante emise de Guvern si cand procurorul are libertatea sa puna concluziile pe care le crede de cuviinta, eventual de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a ordonantei Guvernului. In finalul argumentatiei sale, Cochinescu declara ca nu poate adera la teza dublei naturi a Ministerului Public pentru motivul ca in sistemul separatiei puterilor in stat este vorba despre structuri de natura diferita. Un alt autor sustine ca, in sensul larg al termenului, ,,instantele judecatoresti, Ministerul Public si consiliul superior al Magistraturii formeaza puterea judecatoreaca".


Fisiere in arhiva (1):

  • Procurorul in Procesul Civil.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!