Productivitatea Sfeclei de Zahăr în Asolament în Funcție de Sistemul de Fertilizare

INTRODUCERE

Actualitatea temei: În obţinerea producţiilor mari şi constante de sfeclă de zahăr, un rol

amplasării culturii şi ferilizării. Dintre culturile de cîmp se cultivă în Republica Moldova important îi revine sfeclei de zahăr ocupînd un loc deosebit ce se caracterizează printr-o receptivitate foarte înaltă de consum de îngrăşăminte minerale şi organice.

Efecienţa agriculturii Moldovei în ultimii 15-20 de ani s-a redus foarte simţitor. De rînd cu multe alte elemente tehnologice de lucrare şi îngrijire a terenurilor agricole s-a redus pînă la limita minimă şi folosirea îngrăşămintelor organice şi minerale.

Astăzi terenurile arabile primescîn medie numai 10-20% din necesarul de N.P.K, iar aplicarea îngrăşămintelor organice practic este nulă. O mare importanţă la cultivarea sfeclei de zahăr o are asolamentul care influenţează reducerea îmbruenărilor, gradul de atac al bolilor şi dăunătorilor.

Rezultatele experimentale a multor instituţii de cercetare şi didactice confirmă prioritatea culturilor cerealiere de toamnă ca cele mai bune premergători pentru sfecla de zahăr. La fel cu succes pozitiv sunt ca premergători şi leguminoasele anuale.

Nu se recomandă cultivarea sfeclei de zahăr după porumb cultivat pentru boabe, şi în diosebi după floarea soarelui, mai ales cînd aceste culturi premergătoare au fost erbicidate cu preparate de diferită acţiune remanetă, dar şi datorită pericolului răspîndirii a dăunătorilor comuni. Sfecla de zahăr avînd o tehnologie performantă de cultivare, ea îmbunătăţeşte solul prin lucrările obligatorii pe care le cere planta (arat adînc 32-35cm, prăşile între rînduri repetate, etc.), la rîn şi prin supstanţele chimice din îngrăşăminte organice şi minerale pe care le lasă în sol ca product remanent. Avînd un sistem radicular deosebit de alte plante, capacitate de utilizare a umedităţii din straturile profunde ale solului (100-200 cm), sfecla de zahăr necesită de o rotaţie nu mai mică de 6 ani unde rotaţia culturilor să fie cît mai optimală şi să cuprindă particularităţilor ei biologice şi tehnologice.

De asemenea la sfecla de zahăr, trebuie avută în vedere cerinţă tehnologică de a fi amplasată după culturi care eliberează terenul mai devreme ca astfel să se poată pregăti şi fertiliza terenul în mod corespunzător. În Republica Moldova de cum s-a dovedit că cele mai bune rezultate la sfecla de zahăr se obţin atunci cînd ea se amplasează după grîul de toamnă de oarece se crează condiţii optimale pentru pregătirea solului conform cerinţelor culturii date.

Ipoteza de lucru presupune că la folosirea sistemului mixt de fertilizare cu cantități optime de substanțe nutritive este posibilă sporirea productivităţii sfeclei de zahăr în asolament, îmbunătăţirea calităţii rizocarpilor.

Scopul lucrării consta în studierea eficienţei diferitor sisteme de fertilizare a sfeclei de zahăr în asolament.

Obiective:

- precizarea cerinţelor sfeclei de zahăr faţă de clima şi sol;

- studierea diferitor sisteme de fertilizare a sfeclei de zahăr în asolament;

- determinarea eficienţei economice a diferitor sisteme de fertilizare a sfeclei de zahăr.

Volumul tezei și structura tezei. Teza este expusă pe 42 pagini de text, conține 9 tabele, 4 figuri. Structural lucrarea constă din introducere, informaţie despre cultură, obiectele condițiile și metodele de cercetare, rezultate obținute, eficiența economică, concluzii și bibliografie.