I. INTRODUCERE 04 Cap II. MĂCEȘ ( ROSA CANINA. L.) 06 2.1 ISTORIC 06 2.2 ÎNCADRARE SISTEMATICĂ 08 2.3 ETIMOLOGIE 08 2.4 SPECII 08 2.5 DESCRIERE BOTANICĂ 08 2.6 ECOLOGIE,RĂSPÂNDIRE ÎN FLORA SPONTANĂ ȘI ZONARE ÎN CULTURĂ 09 2.7 PARTICULARITĂȚI ALE CULTURII 10 2.8 ÎNMULȚIREA MĂCEȘULUI 11 2.9 ORGANUL UTILIZAT, RECOLTARE 13 2.10 COMPOZIȚIE CHIMICĂ 13 2.11 ACȚUNE 14 2.12 ÎNTREBUINȚĂRI 15 2.13 PRODUSE FARMACEUTICE 19 Cap III MURUL (RUBUS FRUTICOSUS L.) 25 3.1 ÎNCADRARE SISTEMICĂ 26 3.2 DESCRIERE BOTANICĂ 26 3.3 AREALUL DE RĂSPÂNDIRE 26 3.4 COMPOZIȚIE 26 3.5 ACȚIUNE 27 3.6 INDICAȚII 27 3.7 TRATAMENTE NATURISTE CU MURE ȘI FRUNZE DE MUR 27 3.8 PRODUSE FARMACEUTICE 28 Cap IV ZMEUR (RUBUS IDAEUS L.) 31 4.1 ÎNCADRARE SISTEMATICĂ 32 4.2 ETIMOLOGIE 32 4.3 DESCRIERE BOTANICĂ 32 4.4 CULTIVARE 33 4.5 ORGANUL UTILIZAT, RECOLTARE 34 4.6 COMPOZIȚIE CHIMICĂ 34 4.7 ACȚIUNE FARMACEUTICĂ 34 4.8 ÎNTREBUINȚĂRI 34 4.9 EFECTELE TERAPEUTICE ALE FLORILOR MUGURILOR ȘI MLĂDIȚELOR 35 4.10 PRODUSE FARMACEUTICE 44 Cap V PARTE EXPERIMENTALĂ 48 5.1 ANALIZA HPLC A UNOR COMPUȘI POLIFENOLICI DIN MUGURII FOLIARI 50 5.2 ANALIZA CONȚINUTULUI ÎN POLIFENOLI TOTALI A EXTRACTELOR DIN LĂSTARI ȘI FRUNZE 63 5.3 ANALIZA ACȚIUNI I ANTIPROLIFERATIVE A EXTRACTELOR, PRIN TESTUL FITOBIOLOGIC LEPIDIUM SATIVUM 67 Cap VI CONCLUZII FINALE 71 Cap VII BIBLIOGRAFIE 73
I.Introducere Omul primitiv lua cele necesare din mediul înconjurător şi căuta să vindece toate bolile cu ajutorul plantelor, mineralelor şi produselor animale pe care le avea la îndemână. Omul căuta mijloace curative în mod empiric; de aceea, numeroase plante medicinale folosite de medicina ştiinţifică actuală au o istorie foarte veche. Deoarece cauzele bolilor şi tratamentul lor erau neînţelese de omul primitiv, pe lângă tratamentul cu plante el cerea ajutorul zeilor şi al duhurilor. După trecerea multori ani de încercări, experienţe, nu s-au găsit de către medici şi farmacişti metode de vindecare ( altele decât medicamente sintetice , chimioterapii, fitoterapii pe bază de curenţi etc.) care să nu fie nocive Acestea aduc ameliorări, dar nu vindecări, atâta timp cât nu se elimină cauza care a produs boală. Farmacognozia este cea care restabileşte relaţia între teoriile ştiinţifice şi practicile medicinei tradiţionale, ea cunoaşte plantele şi organele lor întrebuinţate în terapeutică,precum şi posibilităţile de prelucrare în vederea extragerii principiilor active. Am ales această materie deoarece sunt pasionată de lumea plantelor, natura oferindu - ne avantaje clare, fitoterapia modernă devenind astăzi o știință interdisciplinară. Ea presupune o colaborare cât mai strânsă dintre medic, farmacist, chimist și biolog având unicul scop găsirea și aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului. Titlul lucrării se intitulează ,, Produse vegetale de la specii din familia Rosaceae: Rosa canina L, Rubus fruticosus L, Rubus idaeus L’’, familia cuprinde peste 3000 de specii, foarte heterogene cu structură, ierboase și lemnoase, răspândite preponderent în zona temperat nordică. Florile sunt pe tipul 5, cu caliciul simplu sau dublu, corola cu 5 petale, androceul polimer, gineceul polimer-monomer, iar axa florală, convexă, concavă sau urceolată. Fructele sunt folicule, bace sau drupe. Familia se împarte în 4 subfamilii: Spiraeoideae, Rosoideae, Maloideae, Prunoideae. Genul Rubus este un gen cu foarte multe specii arbustive sau subarbustive cu tulpinile prevăzute cu ghimpi; în flora Romaniei vegetează peste 200 de specii: Rubus caesius (murul de miriste) Rubus idaeus (zmeurul),Rubus fruticosus,(mur) etc. Genul Rosa cuprinde multe specii spontane, hibrizi naturali și culturi de interes horticol. Este un gen cu arbuști erecți, cățărători sau târâtori, adesea spinoși. Frunzele sunt alterne, caduce, semipersistente sau persistente, imparipenat-compuse. Florile dispuse fie solitar, fie în corimbe multiflore, pauciforme sau umbeliforme. Fructul, este cărnos, fals multiplu, și include numeroase achene mici, părose. Genul Rosa cuprinde mai multe specii dintre care și Rosa Canina(măceș). Genul Potentilla Prezintă un caliciu dublu şi receptaculul bombat. Frunzele sunt palmat - sectate, numai excepţional penate. La maturitate, receptaculul se usucă şi rămâne lipit de caliciu. Potentilla reptans (cinci degete) Genul Malus Conţine aproximativ 35 specii de arbori şi arbuşti, ale căror fructe au formă sferică. Arborii şi arbuştii din acest gen sunt de mărime mică şi medie, nedepăşind 12 - 14 m înălţime. Sunt arbori cu frunza căzătoare. Polenizarea este încrucişată. Florile sunt albe, cu 5 petale, simetrice, cu un diametru de 3 cm. Fructele sunt sferice, cu o mărime variabilă. - Malus domestica (mărul cultivat) - Malus silvestris (mărul sălbatic).
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
