INTRODUCERE /4 Capitolul 1 /6 SCURT ISTORIC AL RADIOLUI 1.1 Radioul romanesc /6 1.2 Principalele functii ale radioului /9 1.3 Grila de programe /12 1.4 Factorii care determina formatul programului /15 Capitolul 2 /18 CARACTERISTICILE COMUNICARII RADIOFONICE 2.1 Proiectarea si realizarea unei emisiuni radio /18 2.2 Promovarea imaginii postului de radio /22 2.3 Genurile redactionale radio /24 2.4 Importanta canalului audio /33 Capitolul 3 /34 ELEMENTELE INFORMATIONALE SI DE DIVERTISMENT RADIO, FORME DE PREZENTARE 3.1 Emisiunea radio - tipologie /34 3.2 Emisiunile de divertisment /36 3.3 Muzica - pion de baza in radio /37 3.4 Publicul si concurenta radio /41 Capitolul 4 /43 EUROPA FM vs. RADIO ROMANIA ACTUALITATI 4.1 Europa FM /43 4.2 Radio Romania Actualitati /50 CONCLUZII / 57 BIBLIOGRAFIE / 60
Prezenta lucrare are ca scop evidentierea celor mai importante concepte care definesc aceasta lume a radioului: informatia si divertismentul, precum si felul in care acestea conlucreaza pentru a alcatui programul unui radio de succes. De la inceputurile sale pana in prezent, radioul a cunoscut multe schimbari fundamentale, in una din fazele sale incipiente, radioul a fost si este una dintre parghiile principale ale comunicarii informationale. Radioul romanesc este principalul subiect al acestei lucrarii, analizand procesul de cristalizare de-a lungul timpului, sunt punctate momentele importante ale aparitiei radioului incepand din anul 1908 pana in zilele noastre. Motivul principal pentru care am ales sa tratez in aceasta lucrare aspecte referitoare la divertismentul si valoarea culturala transmise prin programele si formatul radio, l-a costituit explozia radiourilor comerciale, evolutia si schimbarile spectaculoase in mediul tehnologic dar si in viata societatii, si modul in care toate aceste au modificat perceptia ascultatorului. De asemenea alegerea celor doua posturi de radio pentru analiza comparativa, si anume Radio Romania Actualitati care este un radio public si Europa Fm care este un radio privat a reprezentat o provocare. Lucrarea este structurata in patru capitole, grupate in doua parti. Prima parte se ingrijeste de aspectele teoretice legate de tema aleasa, iar a doua parte urmareste formele de divertisment si momentele culturale prin care radioul isi castiga publicul. Unul dintre elementul de noutate prin care aceasta lucrare incearca sa se diferentieze este ideea de educare a publicului ascultator in ceea ce priveste importanta radioului in viata de zi cu zi. Tema cercetarii insista asupra etapelor prin care un post de radio trebuie sa le urmeze pentru a castiga simpatia publicului. De aceea se pun in practica tot felul de strategii care de multe ori dau gres. Strategiile posturilor de radio sunt extrem de diversificate in ceea ce priveste audienta. Publicitatea avand un rol extrem de important in acest domeniu. De altfel, pe parcursul lucrarii se poate observa cat de aprofundate sunt criteriile pe care se bazeaza orice post de radio care doreste performanta. De asemenea, doresc sa precizez ca am dorit sa reflectez in aceasta lucrare modul prin care informatia ajunge sa fie modelata si ulterior transmisa ca un produs finit publicului ascultator. Putem afirma ca radioul a devenit, ca un frate pentru orice ascultator care are nevoie sa iasa din monotonia de zi cu zi. In elaborarea prezentei lucrari am folosit ca metode de cercetare atat studiul bibliografic, cat si studiul monografic. In primul capitol regasim un scurt istoric al radioului romanesc, am mentionat principalele functii ale radioului, cum este definita grila de programe si care sunt factorii care determina formatul radioului. In al doilea capitol m-am ocupat de dezvoltarea diferitelor genuri jurnalistice pe care si radioul le foloseste pentru o mai buna coordonare a informatiei transmisa publicului. Informatia fiind prelucrata in asa fel incat publicul sa aiba parte de o intreaga varietate de idei si concepte. In capitolul al treilea am realizat o scurta cercetare bibliografica reprezentativa temei de licenta in care sunt prezentate elementele informationale si de divertisment reflectate in emisiunea, muzica si publicul posturilor de radio. Capitolul al patrulea prezinta studiul de caz, in care sunt analizate comparativ, un radio privat si unul public, Europa FM si Radio Romania Actualitati, pe baza grilei de programe, viziunea radioului, dar si mijloacele prin care incearca sa castige simpatia publicului. Am incercat sa aflam sa aflam cu ce grila de programe se prezinta fiecare tip de radio si in ce masura reusesc sa transmita cultura si divertisment. Radioul nu este doar un instrument de informare a oamenilor, in arsenalul sau regasim si mijloace prin care oamenii isi petrec timpul liber sau atunci cand merg prin trafic la serviciu, ei avand posibilitatea de a asculta o emisiune de divertisment la radio de buna calitate. Prin prezenta lucrare am dorit sa punctez anumite aspecte ce tin de nevoia oamenilor de a primi cat mai multe informatii din punct de vedere calitativ. Am incercat sa ofer informatii esentiale despre viata radioului, evolutia sa, conceptele sale si ansamblul de factori sociali, decizionali, institutionali, psihologici si lingvistici. Este evident faptul ca mass-media joaca un rol esential in educatia ascultatorilor prin postul de radio. Pe acesta cale doresc sa aduc multumiri doamnei prof. univ. dr. Delia Duminica, cea care m-a incurajat si m-a indrumat spre o evaluare corecta a problematicii lucrarii, cat si a integului corp profesoral al Facultatii de Stiinte Socio-Umane din cadrul Universitatii din Pitesti, care mi-au indrumar pasii pe parcursul anilor de studii. Capitolul 1 Scurt istoric al radiolului 1.1.Radioul romanesc Radioul ramane totusi cel mai rapid mijloc de informare, din punct de vedere jurnalistic, iar din punct de vedere tehnic are putere de patrundere in cele mai indepartate zone cu ajutorul vechiului sistem de retransmitere prin satelit. Incepand cu anul 1987, in Europa a fost folosita o noua tehnologie, care a oferit posesorilor de radio receptoare noi facilitati pentru receptia seviciilor oferite. In Romania primul post de radio a luat fiinta la 1 noiembrie 1928, cand s-a difuzat prima emisiune in limba romana. Dezvoltarea radiofoniei la noi in tara cunoaste ritmuri destul de lente, din caza lipsei receptoarelor care erau fabricate numai in strainatate, cu costuri destul de ridicate; singurele accesibile fiind receptoarele de radio cu galena (cu auditie in casca), cu un pret relativ redus si cu performante satisfacatoare. Daca ne dorim sa punctam momentele importante din istoria radioului la noi in tara, nu putem trece peste primele incercari reprezentate de radiotelegrafie, care si-a gasit prima aplicatie practica in tara noastra, in anul 1908 prin instalarea la Constanta a primului post de catre servicul maritim roman. Un nou post cu puterea de 150 kw a fost instalat in anul 1916 la Herestrau, dar din cauza razboiului a fost evacuat in luna noiembrie a aceluiasi an, in Moldova, si reinstalat la Botosani. Odata drumul deschis, instalarea si utilizarea acestor posturi v-a deveni un fapt normal pentru acele vremuri, astfel incat in anul 1920, la Universitatea din Botosani a fost introdus primul curs de radiocomunicatii, ca mai apoi in 1921 guvernul de la acea data sa infiinteze o retea de posturi radiotelegrafice, care sa acopere intreg teritoriul national. Odata cu prima transmisie in limba romana a unei emisiuni din anul 1925 au devenit posibile primele audiente publice, transmise de doua ori pe saptamana, joia si sambata la orele 22:30. Din acest moment se poate spune ca in Romania s-a trecut de la radiotelegrafie si radiotelefonie la radiofonia propriu-zisa cu toate ca postul nu devenise oficial. Parintele radioului romanesc prof. Dragomir Hurmuzescu a fost principalul animator al reusitelor in acest domeniu, urmand sa devina in anul 1928 primul presedinte al Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Radiodifuziune. In acelasi an a avut loc prima emisiune oficala a Societatii de Radiodifuziune Radiotelefonica din Romania, aceasta prima transmisie s-a facut din sediul situat in strada General Berthelot nr 60, cu un emitator de 400 w pe 401,6 m. ,,Radiofonia este de o mare importanta sociala cu mult mai mare decat teatrul pentru raspandirea culturii si pentru unificarea sufletelor, caci se poate adresa la o lume intreaga patrunzand in coliba cea mai razleata a sateanului. Cele trei mari functii pe care orice post de radio isi propune sa le indeplineasca, au fost inca de la inceput reflectate in emisiunile transmise, in ianuarie 1929." Printre acestea putem mentiona; sfaturi pentru gospodine, ora copiilor, ora vesela, saptamana artistica europeana, cronica modei. Paralel cu continuarea grilei de program a continuat seria premierelor tehnice astfel, la 14 aprilie 1929 a avut loc prima transmisie in direct de la opera Romana cu ,,Aida" de la Verdi. De asemenea anul 1930 marcheaza inovatii si in domeniul jurnalismului radio, prin aparitia unor noi genuri, radio-reportajul si radio interviul.
1. AGNES, Yves, Manuel de Journalisme, La Decouverte, Paris, 2002 2. BAKENHUS, Norbert, Radioul local, Editura Polirom, Iasi, 1998. 3. BERTRAND, Claude-Jean, O introducere in presa scrisa si vorbita, Editura Polirom, Iasi, 2001. 4. BILBIIE, Radut, Dictionarul jurnalistului de radio, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004. 5. CAZENEUVE, J., Sociologie de la radio-tele, Presses Universitaires du France, 1965. 6. CRISSEL, Andrew, C.F. Popescu Manual de jurnalism, Ed. Tritonic, 2003 7. Claude - Jean Bertrand, 1995, apud cf. Victor Visinescu, O istorie a presei romanesti, Bucuresti 2000, pag, 207 8. COMAN, Mihai, Manual de jurnalism, Editura Polirom, Bucuresti, 1999 9. Coman Mihai, Din culisele celei de-a patra puteri, Ed. Carro, 1996. 10. CHISU, Lucian, Introducere in mass-media, Ed. Fundatiei Romana de Maine, Bucuresti, 2000 11. DRAGAN, Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996 12. FLORESCU, C. Malcomete, P. Pop, N. Al. (coordonatori), Marketing - Dictionar explicativ, Editura Economica, Bucuresti, 2003 13. GARVEY, Daniel, E Rivers, Newswriting for the electronic media, Wadsworth, 1982, 14. GROSU, Popescu, Eugenia, Specificul radiofonic, Editura Teora, Bucuresti, 1998 15. Haas, Michael H., Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio management, Editura Polirom, Iasi, 2001 16. HARTLEY, John, Discursul stirilor, Editura Polirom, Iasi, 1999 17. JOANESCU, Irene, Radioul modern, Tratarea informatiei si principalele genuri informative, Editura All Educational, Bucuresti, 1999 18. LANGLOIS, J.L. Le manuel de journalisme radio - tele, Editions Saint - Martin , Montreal , 1989 19. MARHNENDA, Jean Piere, Publicitatea si mass-media, in O introducere in presa scrisa si vorbita, Ed. Polirom, 2001 20. POSPAI, Mircea, Verman, Gheorghe, Radioul public regional, Ed. Univ, "Lucian Blaga" 2002 21. L.ROSCA, Formarea identitatii profesionale a jurnalistilor, Polirom, 1999 22. PETCU, Marian, Putere si cultura, Ed. Polirom, Iasi, 1998 23. TRACIUC, Vasile, Jurnalism radio, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003. 24. TRACIUC, Vasile, Modalitati de transmitere a stirilor in radio, Editura Polirom, Iasi, 1997 Webografie 1. www.audienta-radio.ro 2. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_19675/Istoria-radio-rescrisa-de-Europa-FM.html#axzz2Y4mmecv 3. www.mediafactbook.ro 4. http://www.scribd.com/doc/25765542/PRODUC%C5%A2IA-EMISIUNILOR 5. www.Europa FM.ro
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
