1.1 Definirea destinatiei autovehiculului pentru care urmeaza a fi proiectat subansamblul impus prin tema .3 1.2 Alegerea modelelor similare si prezentarea acestora 4 1.3 Analiza particularitatilor constructive .. 7 1.4 Analiza statistica si definirea principalelor dimensiuni ale automobilului . 11 1.5 Organizarea generala a autovehiculului . 16 1.6 Predeterminarea dimensiunilor postului de conducere si organizarea interioara a postului de conducere ...17 1.7 Bibliografie .22 CAPITOLUL 2. STUDIUL TEHNIC SI ECONOMIC AL SOLUTIILOR POSIBILE PENTRU SUBANSAMBLUL DE PROIECTAT. ALEGEREA JUSTIFICATIVA SI DEFINITIVA A SOLUTIEI TEHNICE PENTRU SUBANSAMBLUL DIN TEMA DE PROIECT .23 2.1 Constructia bielei 23 2.2 Constructia boltului 27 2.3 Sistemul de alimentare cu combustibil ...29 2.4 Sistemul de ungere ..31 2.5 Sistemul de racire 34 2.6 Sistemul de distributie .37 2.7 Definitivarea solutiei tehnice pentru subansamblul de proiectat 38 2.8 Bibliografie .39 CAPITOLUL 3. PROIECTAREA GENERALA A SUBANSAMBLULUI DIN TEMA DE PROIECT ... 40 3.1 Determinarea coeficientului de rezistenta la rulare 40 3.2 Determinarea ariei sectiunii transversale a automobilului .. 41 3.3 Determinarea coeficientului de rezistenta a aerului ... 41 3.4 Determinarea randamentului transmisiei 42 3.5 Determinarea rezistentei la rulare .. 42 3.6 Determinarea rezistentei la panta 43 3.7 Determinarea rezistentei aerului 43 3.8 Reprezentarea grafica a rezistentelor la deplasarea automobilului 44 3.9 Reprezentarea grafica a puterilor necesare invingerii rezistentelor la deplasare 46 3.10 Predeterminarea caracteristicii de turatie la sarcina totala a motorului necesar atingerii vitezei maxime ... 47 3.11 Determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale . 51 3.12 Calculul termic .. 53 3.13 Calculul procesului de admisie 54 3.14 Calculul procesului de comprimare . 54 3.15 Calculul procesului de ardere ... 54 3.16 Calculul procesului de destindere 57 3.17 Calculul marimilor caracteristice ale ciclului de referinta 57 2 3.18 Calculul marimilor caracteristice ale ciclului real ... 57 3.19 Calculul dimensiunilor fundamentale ale motorului 58 3.20 Bilantul energetic al motorului . 59 3.21 Calculul dinamic al motorului . 61 3.22 Predimensionarea pistonului . 71 3.23 Predimensionarea segmentilor .. 71 3.24 Dimensionarea boltului . 72 3.25 Dimensionarea bielei 74 3.26 Predimensionarea arborelui cotit .. 81 CAPITOLUL 4. MENTENANTA SUBANSAMBLULUI PROIECTAT ... 83 4.1 Modificarea starii tehnice ... 83 4.2 Verificari,reglaje si operatiuni de intretinere .. 84 4.3 Bibliografie . 86 CAPITOLUL 5. PROIECTAREA BIELEI .. 87 5.1 Conditii tehnice impuse bielei 87 5.2 Materiale si semifabricate pentru biela ... 87 5.3 Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei 88 5.4 Bibliografie . 92
Capitolul 1. Realizarea proiectului de organizare generala a autovehiculului si incadrarea acestuia intr-un segment de piata. Detalierea modului de amplasare a subansamblului de proiectat. 1.1 Definitivarea destinatiei autovehiculului pentru care urmeaza a fi proiectat subansamblul impus prin tema Ansamblul biela-bolt, care urmeaza a fi proiectat, va echipa un autoturism cu urmatoarele caracteristici si performante impuse prin tema: viteza maxima constructiva de 210 km/h, numarul de locuri este 5, tipul motorului este motor cu aprindere prin scanteie si tipul caroserie este break. Caroseria unui autovehicul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, cum ar fi: sa aiba o forma cat mai aerodinamica, sa fie cat mai usoara si cat mai rezistenta, sa prezinte o vizibilitate maxima pentru conducator, sa fie confortabila. Forma caroseriilor automobilelor moderne tinde sa fie cat mai apropiata de forma aerodinamica, ce opune o rezistenta redusa aerului in timpul deplasarii autoturismului, permitand obtinerea unor viteze mari. Autoturismul break se caracterizeaza prin caroserie inchisa, partea din spate fiind astfel dispusa incat sa ofere un volum interior mare. Parerile posesorilor de autovehicule, privind tipul de caroserie break, sunt impartite. O parte dintre cei care prefera sa achizitioneze un astfel de automobil sunt familisti sau pentru faptul ca, un astfel de autovehicul echipat cu o caroserie break, le poate oferi un spatiu suficient pentru vacante, excursii, concedii, etc. Cealalta parte, prefera achizitionarea acestui tip de autovehicul privind performantele oferite de acesta, forma cat mai aerodinamica, stabilitatea, etc. Mai exista si posesori de autovehicule care nu si-ar achizitiona un autoturism cu tipul de caroserie break doar din motive de design. In Romania, autovehiculele break nu sunt la fel de raspandite cum sunt cele hatchback, coupe sau sedan. Clientii isi aleg autovehiculele in functie de o combinatie de parametri, cum ar fi: brand-ul, marime, dotari, performante, aspect, destinatie, varsta posesorului si pret. Incadrarea autovehiculului intr-un segment de piata se face privind urmatoarea clasificare a segmentelor de piata[1]: - Segmentul A(Clasa mini):descrie un automobil cu lungimea aproximativa de 3600 mm. Cota de piata in Europa: aprox. 10%. - Segmentul B(Clasa mica): descrie un automobil cu lungimea aproximativa de 4000 mm. Cota de piata in Europa: aprox. 22%. - Segmentul C(Clasa compacta): descrie un automobil cu lungimea aproximativa de 4300 mm. Cota de piata in Europa: aprox. 22%. In prezent, autovehiculele din clasa compacta au intre 4100 si 4400 mm lungime daca au o caroserie tip hatchback si intre 4400 si 4600 mm lungime daca sunt cabriolete sau berline. - Segmentul D(Clasa medie): descrie un automobil cu lungimea aproximativa intre 4600 spre 4950 mm si un ampatament de cel putin 2640 mm. Cota de piata in Europa: aprox. 11%. - Segmentul E(Clasa mare) - Segmentul F(Clasa de lux) - Segmentul J(Cuprinde SUV si off-road) - Segmentul M(Clasa MPV) - Segmentul S(Clasa sport) Analizand clasificarea prezentata anterior, autovehiculul cu caroserie tip break pentru care se proiecteaza ansamblul biela-bolt face parte din segmentul de piata C care cuprinde clasa medie sau compacta. 4 1.2 Alegerea modelelor similare Pentru alegerea modelelor similare de autovehicule se iau in considerare diversi parametri functionali si constructivi. S-au ales autovehicule cu viteza asemanatoare autovehicului impus prin tema(+- 10 km/h), tipul caroserie, numarul locurilor si tipul motorului care echipeaza autovehiculul. Anul de fabricatie al modelelor alese, se afla in intervalul 2012..2016. Respectand parametrii care s-au impus prin tema, se aleg 10 autovehicule avand viteza maxima constructiva in intervalul 200..215 km/h. Tabel 1.1 Modele similare de autovehicule[2] Nr. Crt. Denumire autovehicul 1 Volvo V70 T4 Polar 2 Audi A4 Avant 1.8 TFSI 3 Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0 4 Subaru Levorg 1.6GT Comfort 5 Peugeot 508 SW Active 1.6 6 BMW 316i Touring Business 7 Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost 8 Renault Talisman Estate TCe 150 9 Opel Insignia Sports Tourer 1.6 10 Skoda Superb Combi 1.4 TSI Determinarea caracteristicilor autovehiculului de proiectat se face pe baza caracteristicilor modelelor alese. Principalele caracteristici, ale modelelor de autovehicule alese, se centralizeaza in tabele si se realizeaza histograme. 5 Prezentarea modelelor similare este realizata cu ajutorul fotografiilor de mai jos[2]: Fig. 1.1 Volvo V70 T4 Polar Fig. 1.2 Audi A4 Avant 1.8 TFSI Fig. 1.3 Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0 Fig. 1.4 Subaru Levorg 1.6GT Comfort Fig. 1.5 Peugeot 508 SW Active 1.6 6 Fig. 1.6 BMW 316i Touring Business Fig. 1.7 Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost Fig. 1.8 Renault Talisman Estate TCe 150 Fig. 1.9 Skoda Superb Combi 1.4 TSI Fig. 1.10 Opel Insignia Sports Tourer 1.6 7 1.3 Analiza particularitatilor constructive In Tabelul 1.2 sunt prezentate principalele criterii de selectie a modelelor similare cum ar fi: viteza maxima, anul de fabricatie si pretul. Tabel 1.2 Principalele criterii de selectie a modelelor similare[2] Nr. Crt. Denumire autovehicul An fabricatie Viteza maxima [km/h] Pret [EUR] 1 Volvo V70 T4 Polar 2016 210 39.995 2 Audi A4 Avant 1.8 TFSI 2012 200 40.360 3 Mazda 6 SportBreak SkyActiv-G 2.0 2015 206 30.490 4 Subaru Levorg 1.6GT Comfort 2015 210 35.995 5 Peugeot 508 SW Active 1.6 2015 210 34.810 6 BMW 316i Touring Business 2013 210 37.824 7 Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost 2014 210 26.795 8 Renault Talisman Estate TCe 150 2016 215 36.290 9 Opel Insignia Sports Tourer 1.6 2014 215 32.545 10 Skoda Superb Combi 1.4 TSI 2015 206 32.550 Anul de fabricatie al modelelor alese este in intervalul 2012..2016. Autovehiculele sunt modele recente iar anul fabricatiei reprezinta, defapt, anul lansarii modelului respectiv. Viteza maxima variaza in intervalul 200..215 km/h chiar daca viteza impusa prin tema este de 210 km/h, cu observatia ca, diferenta intre cele doua viteze este de maxim 10 km/h. Pretul modelelor alese este pretul autovehiculului nou si acesta difera in functie de marca, dotari, specificatii, performante, etc. Se poate observa faptul ca, Renault Talisman Estate TCe 150 si Opel Insignia Sports Tourer 1.6 au viteza cea mai mare iar Audi A4 Avant 1.8 TFSI are viteza cea mai mica din Tabelul 1.2 . Referitor la pret, Audi A4 Avant 1.8 TFSI are pretul cel mai mare dintre cele 10 autovehicule iar Ford Focus Wagon 1.6 EcoBoost este cel mai ieftin autovehicul. Toate modelele de autovehicule prezentate in Tabelul 1.2 au in comun: tipul caroseriei care este break, numarul de locuri fiind 5 si tipul motorului care este M.A.S.
[1]- Voloaca, S., Tehnologia de fabricare a sistemelor de propulsie-Proiect, Universitatea Politehnica, Bucuresti, 2017 [2]- Nutu, C., Motoare cu ardere interna pentru autovehicule rutiere II-Proiect-Notite, Universitatea Politehnica, Bucuresti, 2016 [3]- Voloaca, S., Tehnologia de fabricare a sistemelor de propulsie-Curs, Universitatea Politehnica, Bucuresti, 2017 [4]- Fratila, Gh., Fratila Mariana, Samoila St., Automobile,constructie,intretinere si reparare-Bucuresti:Editura Didactica si Pedagogica,2016
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
