Proiectarea stației de pasteurizare lapte în vederea obținerii iaurtului de capră cu o capacitate de 600l pe oră

CAP I: Analiza compartiva a raselor de capra

Caprinele au rusticitate pronunțată, sunt rezistente la condițiile aspre ale mediului în care s-au format și, actualmente, se cresc, se pot deplasa rapid în regiuni muntoase, pe drumuri accidentate, datorită specificului constructiv al scheletului, mușchilor, articulațiilor și aparatului tendo-ligamentar. Pentru căutarea hranei în decursul zilei, capra parcurge distanțe mai mari cu 50% decât oaia și cu 80% mai mult decât bovinele. Caprinele au mobilitate mare a buzelor, conformația botului și a dentiției care permit valorificarea tuturor sortimentelor de vegetație și, îndeosebi, a celei lemnoase cu conținut sporit de celuloză, ceea ce contribuie la supraviețuirea speciei și în zonele aride cu multă vegetație de arbuști, în care alte specii de rumegătoare nu pot rezista. Capra digeră mai bine fracțiunile celulozice ale plantelor, preferând în proporție de 60% arboretul, care se va suplimenta cu 20% graminee și 20% alte plante.

In ultimii 15-20 de ani, efectivele de caprine din țara noastră au crescut semnificativ ajungând la finalul anului 2016 la aproximativ 1,8 milioane, din care 1,3 milioane efectiv matcă. Această creștere a fost înregistrată nu numai în baza sporirii efectivelor locale de Carpatină sau a importurilor consistente de alte rase, in special Saanen, Alpina Franceză, Murciano Granadina, cât și din metișii rezultați din încrucișări cu aceste rase. Motivația acestui fapt stă tocmai în calitățile recunoscute ale laptelui provenit de la această specie, date de compoziția lui in lactoglobuline, albumine, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, cât și a acizilor grași caproic (C6), caprilic (C8) și capric (C10) și a altor acizi grași cu lanțuri medii, indicându-l in tratamentul sindroamelor de malabsorbție, al dereglărilor intestinale, fibrozei chistice și afecțiunilor precum calculoza biliară. În baza acestor afirmații se impune adoptarea unui sistem adecvat de întreținere și hrănire, în vederea obținerii unor producții corelate cu potențialul genetic, în continuă perfecționare, al animalelor, precum si o atenție specială la nivel guvernamental pentru susținerea acestui sector.

Capra poate fi considerată o adevărată mașinărie când vorbim despre un animal așa de mic și de posibilitățile lui imense de a converti nutrețurile în producția de lapte cu deosebite proprietăți nutritive și curative. Dacă ar fi să apreciem capacitatea lactogenă a acestor animale, am putea observa la unele rase specializate, un raport de la 10/1 pana la 20/1 intre cantitatea de lapte si greutatea lor corporala, ceea ce presupune o productie anuala de 600-1200 litri lapte comparativ cu greutatea lor medie de 55- 65 kg. Caprele crescute în țara noastră, tipul Carpatină, si care nu au fost supuse unui program exigent de selecție, au un potențial lactogen modest, situat intre 200- 300 litri pe lactație cu o durata a acesteia de aprox. 250 zile.

1.2 Rasa carpatina

Fig. 1.1 Rasa Carpatina

Detine o proportie de 80% din totalul de capre de la noi. Este cea mai veche si cea mai raspandita rasa de capre. Este o rasa primitiva, inca insuficient ameliorata. Rasa este rustica si rezistenta, exteriorul este specific raselor tardive, neameliorate, talia este mijlocie, torace potrivit dezvoltat, corp alungit, piept stramt, spinare ascutita, sale si crupa ingusta, membrele sunt rezistente, dar cu musculatura slab dezvoltata. Culoarea dominata este gri de diferite nuante, roscata, alba, baltata. Greutatea corporala este de 30-40 Kg la femele si de 50-60 Kg la masculi.

Aceste capre prezinta o talie mare si osatura bine dezvoltata. Prolificitatea este cuprinsa intre 125-150 % cu greutate la fatare de 2,5-5 Kg. La varsta de 1 an se inregistreaza 72% din greutatea adulta. Caprele din aceasta rasa pot fi date la monta la varsta de un an, cu o jumatate de an mai devreme decat alte rase. Caprele sunt acoperite cu puf in proportie de 66% si cu par in proportie de 34%. Caracteristicele pufului si parului la aceasta rasa, in ceea ce priveste lungimea si grosimea firului, sunt diferite. La prelucrare se separa prin pieptanare cele doua categorii de fibre. Recoltarea pufului si parului trebuie facuta inainte de naparlire. Naparlirea are loc in luna martie. De la capra Carpatina se obtin 0,150 g puf si 1,2 Kg par. Capra carpatina produce in medie 240-260 litri in 9 luni de lactatie cu o maxima de de 800 litri. Cele mai bune capre sunt cele din Campina, cu o medie a productiei de lapte de 290 Kg si cu maxime frecvente de 450 de litri. Durata lactatiei este de 290 de zile.