Proiectarea statiei de pasteurizare lapte in vederea obtinerii iaurtului de capra cu o capacitate de 600l pe ora

Cuprins licenta Cum descarc?

CAP I Analiza comparative a raselor de capra 2
1.2 Rasa Carpatina 3
1.3 Rasa Alba de Banat 4
1.4 Resursele furajere si aprecierea lor nutritiva .5 
CAP II Laptele de capra .6 
2.1 Proprietatile laptelui 7
2.2 Proprietatile fizico-chmice 9
2.2.1 Proprietatile fizice 9 
2.2.2 Proprietatile biochimice . . 11 
2.3 Activitatea microbiologica in laptele de capra . ..12 
CAP III TEHNOLOGIA LAPTELUI . .13 
3.1 Receptia cantitativa ... . 15 
3.2 Receptia calitativa . . . 16 
3.3 Filtrarea si curatirea laptelui .. . 16 
3.4 Normalizarea laptelui ... .. .17 
3.5 Pasteurizarea laptelui .. 18 
3.6 Efectul pasteurizarii asupra microflorei laptelui ..20
3.7 Metode de pasteurizare folosite 24
3.7.1 Pasteurizarea in vane ...24
3.7.2 Pasteurizarea in instalatii cu placi 25
CAP IV Descrierea operatilor tehnologice specifice .29
CAP V Bilant de materiale .36
CAP VI Utilaje pentru prelucrarea laptelui ...39
CAP VII Norme de protectie a mucii .49
CAP VIII Norme de igiena ..51
Bibliografie 53


Extras din licenta Cum descarc?

CAP I: Analiza compartiva a raselor de capra
Caprinele au rusticitate pronuntata, sunt rezistente la conditiile aspre ale mediului in care s-au format si, actualmente, se cresc, se pot deplasa rapid in regiuni muntoase, pe drumuri accidentate, datorita specificului constructiv al scheletului, muschilor, articulatiilor si aparatului tendo-ligamentar. Pentru cautarea hranei in decursul zilei, capra parcurge distante mai mari cu 50% decat oaia si cu 80% mai mult decat bovinele. Caprinele au mobilitate mare a buzelor, conformatia botului si a dentitiei care permit valorificarea tuturor sortimentelor de vegetatie si, indeosebi, a celei lemnoase cu continut sporit de celuloza, ceea ce contribuie la supravietuirea speciei si in zonele aride cu multa vegetatie de arbusti, in care alte specii de rumegatoare nu pot rezista. Capra digera mai bine fractiunile celulozice ale plantelor, preferand in proportie de 60% arboretul, care se va suplimenta cu 20% graminee si 20% alte plante.
In ultimii 15-20 de ani, efectivele de caprine din tara noastra au crescut semnificativ ajungand la finalul anului 2016 la aproximativ 1,8 milioane, din care 1,3 milioane efectiv matca. Aceasta crestere a fost inregistrata nu numai in baza sporirii efectivelor locale de Carpatina sau a importurilor consistente de alte rase, in special Saanen, Alpina Franceza, Murciano Granadina, cat si din metisii rezultati din incrucisari cu aceste rase. Motivatia acestui fapt sta tocmai in calitatile recunoscute ale laptelui provenit de la aceasta specie, date de compozitia lui in lactoglobuline, albumine, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, cat si a acizilor grasi caproic (C6), caprilic (C8) si capric (C10) si a altor acizi grasi cu lanturi medii, indicandu-l in tratamentul sindroamelor de malabsorbtie, al dereglarilor intestinale, fibrozei chistice si afectiunilor precum calculoza biliara. In baza acestor afirmatii se impune adoptarea unui sistem adecvat de intretinere si hranire, in vederea obtinerii unor productii corelate cu potentialul genetic, in continua perfectionare, al animalelor, precum si o atentie speciala la nivel guvernamental pentru sustinerea acestui sector.
Capra poate fi considerata o adevarata masinarie cand vorbim despre un animal asa de mic si de posibilitatile lui imense de a converti nutreturile in productia de lapte cu deosebite proprietati nutritive si curative. Daca ar fi sa apreciem capacitatea lactogena a acestor animale, am putea observa la unele rase specializate, un raport de la 10/1 pana la 20/1 intre cantitatea de lapte si greutatea lor corporala, ceea ce presupune o productie anuala de 600-1200 litri lapte comparativ cu greutatea lor medie de 55- 65 kg. Caprele crescute in tara noastra, tipul Carpatina, si care nu au fost supuse unui program exigent de selectie, au un potential lactogen modest, situat intre 200- 300 litri pe lactatie cu o durata a acesteia de aprox. 250 zile.
1.2 Rasa carpatina
Fig. 1.1 Rasa Carpatina
Detine o proportie de 80% din totalul de capre de la noi. Este cea mai veche si cea mai raspandita rasa de capre. Este o rasa primitiva, inca insuficient ameliorata. Rasa este rustica si rezistenta, exteriorul este specific raselor tardive, neameliorate, talia este mijlocie, torace potrivit dezvoltat, corp alungit, piept stramt, spinare ascutita, sale si crupa ingusta, membrele sunt rezistente, dar cu musculatura slab dezvoltata. Culoarea dominata este gri de diferite nuante, roscata, alba, baltata. Greutatea corporala este de 30-40 Kg la femele si de 50-60 Kg la masculi.
Aceste capre prezinta o talie mare si osatura bine dezvoltata. Prolificitatea este cuprinsa intre 125-150 % cu greutate la fatare de 2,5-5 Kg. La varsta de 1 an se inregistreaza 72% din greutatea adulta. Caprele din aceasta rasa pot fi date la monta la varsta de un an, cu o jumatate de an mai devreme decat alte rase. Caprele sunt acoperite cu puf in proportie de 66% si cu par in proportie de 34%. Caracteristicele pufului si parului la aceasta rasa, in ceea ce priveste lungimea si grosimea firului, sunt diferite. La prelucrare se separa prin pieptanare cele doua categorii de fibre. Recoltarea pufului si parului trebuie facuta inainte de naparlire. Naparlirea are loc in luna martie. De la capra Carpatina se obtin 0,150 g puf si 1,2 Kg par. Capra carpatina produce in medie 240-260 litri in 9 luni de lactatie cu o maxima de de 800 litri. Cele mai bune capre sunt cele din Campina, cu o medie a productiei de lapte de 290 Kg si cu maxime frecvente de 450 de litri. Durata lactatiei este de 290 de zile.


Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea statiei de pasteurizare lapte in vederea obtinerii iaurtului de capra cu o capacitate de 600l pe ora.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

-Cultura simbiotica pentru obtinerea din lapte a iaurtului de capra - Nicolaescu Maria-Marcela ; Buret Elena 
- Stimularea activitatii microsimbiontilor ruminali prin factori alimentari la rumegatoarele mici- Ing.IMAD ALHORANI
-Prelucrarea laptelui in vederea obtinerii de iaurt concentrat cu o capacitate de 7000 l/h
-Proiect la disciplina ,,Tehnologii si utilaje in industria alimentara"
-Proiectarea unei fabrici de produse lactate- Ionut Cristian Iacob
-Orientari actuale si de perspectiva in cresterea caprinelor in Romania- Angela Sava, I. Voicu
--  Laptele de capra - Productie si utilizari -Haenlein G.F.W., Wendorff W.L., 2006 
-Piata carnii de ovine in Romania- Silvius Stanciu
-Tehnologii neconventionale, conforme cu reglementarile europene, de imbunatatire a calitatii nutritive si igienice a laptelui de capra- Ing. Iancu Ramona Maria
-Tehnologii in zootehnie-dr. hab., prof. univ. Nicolae Eremia
-Studii comparative privind starile, tendintele si perspectivele productiei animale in Romania si Uniunea Europeana-Ing. Adrian Pintea
-Tehnologia de producere a laptelui-Culighin Elena
-Indrumator pentru tehnologia produselor lactate- G. Chintescu, St. Grigore
-Aplicarea temperaturilor scazute la productia si transportul laptelui- Albu M.
-Tehnologia si utilajul in fabricile de produse lactate- Parasciurk
-Tehncologia laptelui si a produselor lactate- Scortescu G, Ghintescu G.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!