Proiectarea unei Centrale de Avertizare Fum, Senzori la O Nava Petrolier de 35000 TDW

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 8
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA UNUI TANC PETROLIER DE 35000 TDW
1.1 Produse transportate 10
1.2 Actele ce insotesc nava 11
1.2.1 Certificatul de nationalitate 11
1.2.2 Certificatul de tonaj 11
1.2.3 Certificatul International de Bord Liber 12
1.2.4 Certificatul de clasa 12
1.2.5 Certificate de siguranta 13
1.2.6 Certificatul International de Confirmare a Prevenirii 
Poluarii cu Hidrocarburi 14
1.2.7 Certificatul de Deratizare 14
CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE NAVEI SI INSTALATIILE SPECIFICE ALE ACESTEIA
2.1 Generalitati despre nava Rorton 15
2.2 Instalatii specifice navelor petroliere 17
2.2.1 Instalatia de incarcare - descarcare a marfurilor 18
2.2.2 Instalatia de curatare ( uscare ) 18
2.2.3 Instalatia de incalzire a produselor petroliere 18
2.2.4 Instalatia de spalare a tancurilor 18
2.2.5 Instalatia de evacuare a gazelor 19
2.2.6 Instalatia de prevenire a incendiilor cu gaz inert 19
2.2.7 Instalatia de masurare a cantitatii de marfa 20
2.2.8 Instalatia de alimentare cu aer 20
2.2.9 Instalatia de alimentare cu apa 21
2.2.10 Instalatia de alimentare cu combustibil 23
2.2.11 Echipamente si instalatii de stins incendiu 26
2.2.12 Instalatia de guvernare a navei. Organe de guvernare.Carma activa, pasiva, bowtruster 25
2.3. Echipamente de navigatie la bordul navei 30
CAPITOLUL III. PREGATIREA SI PLANIFICAREA VOIAJULUI
3.1 Aerisirea tancurilor de marfa 42
3.2 Purjarea si/sau degazarea tancurilor de marfa 43
3.3 Ventilatia 44
3.4 Inertizarea, ventilarea si masurarea gazului 44
3.5 Instalatii de gaz inert 45
3.6 Compartimentele pompelor de marfa 50
3.7 Substante folosite la reducerea concentratiei de oxigen 51
3.7.1 Aburul 51
3.7.2 Apa fin pulverizata 52
3.7.3 Bioxidul de carbon 52
3.7.4 Azotul 52
3.7.5 Gazul inert 53
3.8 Pregatirea echipajului 53
3.9 Procedee de lansare la apa a ambarcatiunilor de salvare 60
3.10 Masuri de protectie la bordul navei 61
3.11 Pregatiri la bord pentru plecarea navei 63
3.12 Documente necesare pentru operarea navei in port 67
CAPITOLUL IV. CENTRALE AVERTIZARE FUM
4.1 Informatii generale 71
4.2 Descrierea tehnica 72
4.2.1 Structura 72
4.2.2 Panoul de detectare fum SDS-2 / SDS-6 73
4.2.3 Unitatea extensibila SDS-E2 / SDS-E6 77
4.2.4 Panoul emitator 77
4.2.5 Ventilatorul unitate SDS-M 77
4.2.5.1 Ventilatorul unitate SMS-M0420 78
4.2.5.1 Ventilatorul unitate SMS-M0430 78
CAPITOLUL V. SISTEME ACHIZITII DATE
5.1 Sistemele de operare 90
5.2 Prezentare generala a mediilor de programare inchise si deschise 90
5.2.1 Istoria mediilor de programare inchise si deschise 90
5.2.1.1 Timpul de invatare al limbajului 92
5.2.2.2 Orientarea text sau grafica a mediului de programare 92
5.2.2.3 Executia programului in ambele medii de programare 96
5.2.2.4 Mesajele Windows si gestionarea evenimentelor 99
5.2.2.5 Depanarea aplicatiilor 100
5.2.2.6 Instalarea aplicatiei 100
5.3 Dezvoltarea de software sub Windows 100
CAPITOLUL VI. MICROCONTROLERE 
6.1 Instrumente software de proiectare: MC PIC 102
6.2 MICROCONTROLLER PIC 105
6.2.1PIC12 105
6.2.2PIC16 110
6.2.3PIC17 112
Concluzii 114
Bibliografie 116


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE.
Este bine cunoscut ca, dintre toate mijloacele de transport, transportul naval detine ponderea cea mai mare atat datorita faptului ca prezinta costul cel mai redus cat si posibilitatile acestuia de a fi utilizat aproape pentru orice tip de incarcatura.
Cunoscut din cele mai vechi timpuri, transportul naval a evoluat o data cu dezvoltarea societatii noastre, intensificandu-se deosebit de puternic dupa descoperirea masinilor cu abur si utilizarea ei pentru propulsia navelor. Secolul nostru, care a adus cu el perfectionarea si generalizarea propulsiei cu motor Diesel, a cunoscut cea mai mare dezvoltare a constructiei navale si a navigatiei.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, o data cu aparitia si dezvoltarea unui numar mare de tari noi pe harta globului si a dezvoltarii industriale fara precedent, comertul exterior a crescut intr-un ritm foarte rapid. In primul rand a crescut comertul cu materii prime de baza, necesare dezvoltarii industriei (minereuri, carbuni, petrol) si in al doilea rand a crescut comertul cu produse finite.
Toate aceste cresteri au avut drept urmare o intensificare a transportului de marfuri pe mare si deci, si o crestere a tonajului flotei mondiale. 
Navele de mare tonaj intrate in exploatare, impreuna cu marfurile transportate, concentreaza valori uriase, astfel ca in conditiile confruntarii cu marea si ale traficului intens de pe cailer maritime, se impune aplicarea unor procedee stiintifice de conducere, caracterizate printr-o inalta precizie. Aceste exigente au determinat realizarea unor mijloace si sisteme moderne care au revolutionat stiinta navigatiei maritime. Astfel s-au creat sistemele hiperbolice de navigatie (loran, decca, omega) si radarul, folosite cu o inalta eficienta in navigatia maritima si cea aeriana; sistemul de navigatie cu sateliti artificiali ai Pamantului si navigatia inertiala sunt aplicate cu succes in navigatia maritima, aeriana si cea cosmica.
Primii navigatori isi fundamentau iscusinta prin experienta. De indata ce plecau cu navele lor din locurile de adapost, era firesc sa-si puna doua intrebari: ,,unde sunt?" si ,,care este drumul de urmat spre destinatie?"; acestea au constituit germenele obiectului de studiu al navigatiei, la care au avut de dat raspuns mileniile ce ne despart. Ei asigurau conducerea navelor prin observarea aspectului coastei si a obiectelor de la tarm, mentinandu-se in apropierea uscatului; cand coasta disparea din vedere pentru scurt timp, orientarea se facea cu ajutorul astrilor. In aceste conditii, navigatia avea caracterul unei arte.
In navigatia maritima, pe langa instalarea acestor sisteme noi la bordul navelor, in ultimul sfert de veac au fost modernizate mijloacele ce deservesc sistemele clasice. Stiinta navigatiei maritime este pusa astfel pe baze noi, avand menirea sa-si aduca o contributie insemnata la cresterea sigurantei navelor pe mare, precum si a eficientei lor economice in activitatea pe care o deservesc (transport maritim, pescuit oceanic, cercetari marine, turism).
Un argument puternic pentru crearea conditiilor de crestere a sigurantei navigatiei maritime in viitor il va constitui foarte probabil necesitatea extinderii propulsiei atomice la nave. Si una dintre caile principale pentru prevenirea pericolului poluarii atomice, creat in caz de abordaje si esuari grave, este aceea de a reduce probabilitatea unor asemenea accidente prin asigurarea unor mijloace mai eficiente de navigatie.
Toate acestea vor trebui sa se oglindeasca desigur in profilul formativ complex al navigatorului epocii noastre si al viitorului.
CAPITOLUL I 
ASPECTE GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA
UNUI TANC PETROLIER DE 35000 TDW
1.1 Produse transportate
Pentru prevenirea intoxicatiilor pe timpul operarii si transportului, se va tine cont de urmatoarele informatii referitoare la gradul de periculozitate pe care il prezinta produsele petroliere:
? Pacura (Fuel Oil) si titeiul (Crude Oil) produc stari de ameteala si vpma cand sunt inhalate in cantitati mic, iar cand sunt inhalate in cantitati mari produc moartea. La contactul cu pielea produc iritatii (dermatite) care necesita un tratament indelungat. Se va evita inhalarea sub orice forma a produselor petroliere si atingerea lor cu pielea neprotejata.
? Produsele petroliere in stare gazoasa au un efect deosebit de nociv asupra sanatatii omului.
? Efectele si semnele intoxicarii cu hidrocarburi in stare gazoasa sunt:
- stari euforice urmate de ameteli, dureri de cap, usturumi ale ochilor si mucoaselor nazale in cazul inhlarii unor cantitati mici de hidrocarburi gazoase.
- la concentratii de cca 250ppm apar paralizii partiale si pierderea cunostintei. O sedere prelungita in acest mediu duce la moarte. In eceasta situatie se scoate imediat cel asfixiat din mediul viciat, se aplica masca de oxigten si I se dau apa minerala si lapte. Se urmareste starea generala a sanatatii lui pana se restabileste complet.
- la concentratii mai mari de cc 250ppm corpul omenesc poate rezista pentru perioade scurte cu urmatoarele efecte: 
a) expunerea la 1000pm timp de o ora produce iritare a ochilor 
b) expunerea la 200ppm timp de 1/2 ore produce iritarea pronuntata a ochilor, nasului gatului, apar greturi si ameteli.


Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea unei Centrale de Avertizare Fum, Senzori la O Nava Petrolier de 35000 TDW.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!