Cuprins Capitolul I. Studiu de fundamentare 4 Capitolul II. Factori de bază în concepția de amenajare și tehnologia de exploatare 7 II.1. Factori tehnici 7 II.2.Factori climatici 12 Capitolul III Elemente de inginerie tehnologică 23 III.1.Caracteristici biologice și etologice ale speciilor de cultură 16 III.2.Elemente de inginerie tehnologică 23 III.3.Calculul materialului biologic 33 III.4.Schema procesului tehnologic 40 III.5.Tehnologia hrănirii suplimentare 41 III.6.Tehnologia administrării îngrășămintelor și a amendamentelor 49 III.7.Mecanizarea și automatizarea operațiilor în acvacultură 54 III.8.Principalele boli ale peștilor de cultură și măsuri profilactice 65 Capitolul IV.Concepţia de amenajare a terenului 77 IV.1.Repartizarea suprafeței amenajate pe categorii de heleșteie 77 IV.2.Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare 80 IV.3. Niveluri şi suprafeţe caracteristice ale apei în heleşteie 82 IV.4 Elemente de bilanţ hidrologic ale schemei hidrotehnice de amenajare 83 Capitolul V. Proiectarea lucrărilor de bază 89 V.1.Îndiguirea și compartimentarea terenului 89 V.2 Reţeaua de canale pentru transportul apei 98 V.3 Instalaţii de alimentare-evacuare-recirculare a apei 103 V.4 Staţii de pompare 112 Capitolul VI. Evaluarea costului investiţiei 118 Capitolul VII.Indicatori tehnico-economici 119 VII.1. Structura cheltuielilor anuale de producţie 119 VII.2. Calculul preţurilor de producţie 123 VII.3 Indicatori ai eficienţei economice 124 Capitolul VIII. Norme de tehnica securităţii muncii 125 VIII.1. Obligaţiile angajatorului 125 VIII.2. Obligaţiile angajaţilor 128 Bibliografie.
I. Studiu de fundamentare Creşterea peştelui a apărut ca o necesitate firească pentru societatea umană aflată în expansiune numerică şi transformare socială profundă. Perfecţionarea uneltelor şi metodelor de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat, ceea ce i-a determinat pe oameni să gândească posibilitatea stocării peştelui viu, la început pentru perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau a bălţii şi apoi pentru perioade mai lungi în mici braţe ale râului care puteau fi izolate, în bălţi mici şi apoi în râmnice, heleştee şi când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori. Primele atestări privind creşterea peştelui apar în China şi Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 i.e.n., primul “ Tratat de Piscicultură” din lume. Chinezii introduceau în heleştee pentru îngrăşat, peştii prinşi din cursurile naturale de apă. În Europa, surse documentare atestă apariţia preocupărilor de a creşte peşte încă dinainte de era noastră şi se observă uşor dezvoltarea progresivă a activităţii. Se presupune că originea pisciculturii în Europa datează din Epoca Romană şi este în legătură cu propagarea creştinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunităţile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. Dezvoltarea pisciculturii moderne în România a cunoscut trei etape importante: Etapa I începe odată cu aplicarea primei legi a pescuitului din 1896, ctitorie a marelui savant Grigore Antipa. Această etapă se caracterizează prin abordarea modernă a pescuitului şi pisciculturii, protecţia şi exploatarea raţională a fondului piscicol, înfiinţarea unităţilor de cercetare – Institutul de Hidrobiologie Constanţa (1926 – actualul I.R.C.M.), Staţiunile de Cercetări Piscicole Tulcea (1931),Tarcau (1931, ulterior-1962- transferată la Iaşi , actualmente S.C. Acvares S.A.) , Nucet (1941), Institutul de Cercetări Piscicole al României (1940), înfiinţarea învăţământului mediu de profil – Şcoala de Pescărie şi Piscicultură Giurgiu (1928). Etapa a-II-a, 1944-1990, când guvernul comunist prin aplicarea legii exproprierii a introdus un alt concept centralist şi de planificare, în organizarea generală a activităţilor economice. Această perioadă este caracterizată de avantaje: înfiinţarea învăţământului superior de specialitate – Institutul de piscicultură şi pescuit Constanţa (1948) transferat la Galaţi (1952), dezvoltarea unităţilor de cercetare existente, creşterea suprafeţei amenajate de la câteva sute de ha (1945) la 85.578 ha şi dezvoltarea industrializării peştelui (4 fabrici de conserve şi de 28 secţii semiconserve) dar şi de dezavantaje: desfiinţarea Institutului de Cercetare pentru piscicultură (1970), îndiguirea râurilor fără instalaţii de acces a peştilor în bălţi, construirea de baraje fără instalaţii de trecere a peştilor, desecarea excesivă a bălţilor, depopularea masivă prin dezvoltarea excesivă a unei industriei lipsită de instalaţii de epurare a apei, lipsa instalaţiilor de protecţie a peştelui la sorburile marilor staţii de pompare, scoaterea peştelui din ,,balanţa de furajare”, înlocuirea speciilor valoroase, tradiţionale (crap, şalău, somn, ş.a.) cu specii greu acceptate de consumatori (ciprinidele asiatice) Începând cu 1990 se conturează o a treia etapă caracterizată în primii 4 ani de tranziţie de scăderea drastică a producţiei piscicole, reducerea capacităţilor de industrializare şi manifestarea puternică anticentralistă. Luând în consideraţie importanţa strategică a acvaculturii în securitatea alimentaţiei populaţiei , consider că statul ar trebui să se implice mai mult prin programe guvernamentale finanţate de la buget, indirect sau prin crearea de facilităţi la impozitare, în sfera cercetării în special, dar şi a producţiei. Să nu uităm că acvacultura oferă proteina cu calităţi alimentare de necontestat la cel mai mic preţ de cost şi ca în viitorul următorilor 50-100 de ani cine va deţine tehnologii de vârf în acvacultură (şi exploatarea altor surse ale hidrosferei) va face parte din elita financiară mondială. În prezent datorită presiunilor crescânde exercitate pentru protejarea stocurilor de peşti din mări şi oceane şi datorită cererii tot mai mari pentru alimente sănătoase, produsele din acvacultură a început să ocupe un loc important pe pieţele lumii şi în meniurile populaţiei. Carnea de peşte are o pondere mare de proteine ce conţin toţi aminoacizii esenţiali şi cantităţi importante de elemente minerale si vitamine. Gradul de asimilare al proteinelor din carnea de peşte este de 97% in stare proaspătă si de 90% in stare sărată. Gradul de asimilare al grăsimilor este de 96-97% fiind cu mult mai mare în comparaţie cu grăsimile de altă provenienţa. Din aceste motive peştele reprezintă un aliment foarte sănătos şi de aceea peştele şi alte organisme acvatice participă cu procente de 20-50% din totalul produselor alimentare consumate în anumite ţări (Japonia, Spania, Franţa, Norvegia). Din punct de vedere economic creşterea animalelor acvatice este avantajoasă comparată cu creşterea altor specii mai ales din punct de vedere al consumului specific de energie. Ca vieţuitoare cu sânge rece nu consumă energie pentru a-şi menţine căldura interioară. Rata de conversie a furajelor este de patru ori mai mare decât la bovine şi în plus rata de reproducere este foarte ridicată. În plus tehnologiile actuale permit crescătorilor să exploateze eficient resursele naturale de hrană din apă şi în acest mod producţiile depăşesc de multe ori cele obţinute în alte ramuri. În România prin tradiţie peştele reprezintă un aliment de bază, consumat de o mare parte a populaţiei atât datorită preţului avantajos cât şi datorită faptului ca este un aliment sănătos. În condiţiile în care prin programul de aderare la Uniunea Europeană se cere imperativ reducerea presiunii asupra stocurilor de peşte din apele naturale şi în plus în contextul cererii crescute de peşte de pe piaţă devine evident faptul ca accentul trebuie mutat pe activitatea de acvacultură. Din punct de vedere statistic, pe fondul creşterii cererii de peşte şi produse din peşte, producţia internă din acvacultură a scăzut în ultimii cinci ani, făcând loc importurilor. Astfel conform Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură producţia anului 2004 a fost de 7997 tone (din care crap 1726 tone) în scădere cu 11,6% faţă de anul precedent (pentru crap scăderea a fost de 25%) şi în scădere cu 26,1% faţă de anul 2001. (tabelul nr. 1.1)
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
