Proiectarea unei Unitati Ciprinicole Sistematice cu Ciclul de Exploatare de 3 Ani

Cuprins licenta Cum descarc?

Cuprins
Capitolul I. Studiu de fundamentare 4
Capitolul II. Factori de baza in conceptia de amenajare si tehnologia de exploatare 7
II.1. Factori tehnici 7
II.2.Factori climatici 12
Capitolul III Elemente de inginerie tehnologica 23 
III.1.Caracteristici biologice si etologice ale speciilor de cultura 16
III.2.Elemente de inginerie tehnologica 23
III.3.Calculul materialului biologic 33
III.4.Schema procesului tehnologic 40
III.5.Tehnologia hranirii suplimentare 41
III.6.Tehnologia administrarii ingrasamintelor si a amendamentelor 49
III.7.Mecanizarea si automatizarea operatiilor in acvacultura 54
III.8.Principalele boli ale pestilor de cultura si masuri profilactice 65
Capitolul IV.Conceptia de amenajare a terenului 77
IV.1.Repartizarea suprafetei amenajate pe categorii de helesteie 77
IV.2.Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare 80
IV.3. Niveluri si suprafete caracteristice ale apei in helesteie 82
IV.4 Elemente de bilant hidrologic ale schemei hidrotehnice de amenajare 83
Capitolul V. Proiectarea lucrarilor de baza 89
V.1.Indiguirea si compartimentarea terenului 89
V.2 Reteaua de canale pentru transportul apei 98
V.3 Instalatii de alimentare-evacuare-recirculare a apei 103
V.4 Statii de pompare 112
Capitolul VI. Evaluarea costului investitiei 118
Capitolul VII.Indicatori tehnico-economici 119
VII.1. Structura cheltuielilor anuale de productie 119
VII.2. Calculul preturilor de productie 123
VII.3 Indicatori ai eficientei economice 124
Capitolul VIII. Norme de tehnica securitatii muncii 125
VIII.1. Obligatiile angajatorului 125
VIII.2. Obligatiile angajatilor 128
Bibliografie.


Extras din licenta Cum descarc?

I. Studiu de fundamentare
Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana aflata in expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decat consumul imediat, ceea ce i-a determinat pe oameni sa gandeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la inceput pentru perioade scurte, probabil in oboare realizate la malul raului sau a baltii si apoi pentru perioade mai lungi in mici brate ale raului care puteau fi izolate, in balti mici si apoi in ramnice, helestee si cand s-a inventat roata cu zbaturi, in iazurile construite in special pentru mori. 
Primele atestari privind cresterea pestelui apar in China si Japonia. Chinezul Fan Li scrie in anul 473 i.e.n., primul " Tratat de Piscicultura" din lume. Chinezii introduceau in helestee pentru ingrasat, pestii prinsi din cursurile naturale de apa.
In Europa, surse documentare atesta aparitia preocuparilor de a creste peste inca dinainte de era noastra si se observa usor dezvoltarea progresiva a activitatii. 
Se presupune ca originea pisciculturii in Europa dateaza din Epoca Romana si este in legatura cu propagarea crestinismului, in scopul respectarii preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitatile monahale au avut un rol important in dezvoltarea pisciculturii.
Dezvoltarea pisciculturii moderne in Romania a cunoscut trei etape importante:
Etapa I incepe odata cu aplicarea primei legi a pescuitului din 1896, ctitorie a marelui savant Grigore Antipa. Aceasta etapa se caracterizeaza prin abordarea moderna a pescuitului si pisciculturii, protectia si exploatarea rationala a fondului piscicol, infiintarea unitatilor de cercetare - Institutul de Hidrobiologie Constanta (1926 - actualul I.R.C.M.), Statiunile de Cercetari Piscicole Tulcea (1931),Tarcau (1931, ulterior-1962- transferata la Iasi , actualmente S.C. Acvares S.A.) , Nucet (1941), Institutul de Cercetari Piscicole al Romaniei (1940), infiintarea invatamantului mediu de profil - Scoala de Pescarie si Piscicultura Giurgiu (1928).
Etapa a-II-a, 1944-1990, cand guvernul comunist prin aplicarea legii exproprierii a introdus un alt concept centralist si de planificare, in organizarea generala a activitatilor economice. Aceasta perioada este caracterizata de avantaje: infiintarea invatamantului superior de specialitate - Institutul de piscicultura si pescuit Constanta (1948) transferat la Galati (1952), dezvoltarea unitatilor de cercetare existente, cresterea suprafetei amenajate de la cateva sute de ha (1945) la 85.578 ha si dezvoltarea industrializarii pestelui (4 fabrici de conserve si de 28 sectii semiconserve) dar si de dezavantaje: desfiintarea Institutului de Cercetare pentru piscicultura (1970), indiguirea raurilor fara instalatii de acces a pestilor in balti, construirea de baraje fara instalatii de trecere a pestilor, desecarea excesiva a baltilor, depopularea masiva prin dezvoltarea excesiva a unei industriei lipsita de instalatii de epurare a apei, lipsa instalatiilor de protectie a pestelui la sorburile marilor statii de pompare, scoaterea pestelui din ,,balanta de furajare", inlocuirea speciilor valoroase, traditionale (crap, salau, somn, s.a.) cu specii greu acceptate de consumatori (ciprinidele asiatice) 
Incepand cu 1990 se contureaza o a treia etapa caracterizata in primii 4 ani de tranzitie de scaderea drastica a productiei piscicole, reducerea capacitatilor de industrializare si manifestarea puternica anticentralista. Luand in consideratie importanta strategica a acvaculturii in securitatea alimentatiei populatiei , consider ca statul ar trebui sa se implice mai mult prin programe guvernamentale finantate de la buget, indirect sau prin crearea de facilitati la impozitare, in sfera cercetarii in special, dar si a productiei. Sa nu uitam ca acvacultura ofera proteina cu calitati alimentare de necontestat la cel mai mic pret de cost si ca in viitorul urmatorilor 50-100 de ani cine va detine tehnologii de varf in acvacultura (si exploatarea altor surse ale hidrosferei) va face parte din elita financiara mondiala.
In prezent datorita presiunilor crescande exercitate pentru protejarea stocurilor de pesti din mari si oceane si datorita cererii tot mai mari pentru alimente sanatoase, produsele din acvacultura a inceput sa ocupe un loc important pe pietele lumii si in meniurile populatiei.
Carnea de peste are o pondere mare de proteine ce contin toti aminoacizii esentiali si cantitati importante de elemente minerale si vitamine. Gradul de asimilare al proteinelor din carnea de peste este de 97% in stare proaspata si de 90% in stare sarata. Gradul de asimilare al grasimilor este de 96-97% fiind cu mult mai mare in comparatie cu grasimile de alta provenienta. Din aceste motive pestele reprezinta un aliment foarte sanatos si de aceea pestele si alte organisme acvatice participa cu procente de 20-50% din totalul produselor alimentare consumate in anumite tari (Japonia, Spania, Franta, Norvegia).
Din punct de vedere economic cresterea animalelor acvatice este avantajoasa comparata cu cresterea altor specii mai ales din punct de vedere al consumului specific de energie. Ca vietuitoare cu sange rece nu consuma energie pentru a-si mentine caldura interioara. Rata de conversie a furajelor este de patru ori mai mare decat la bovine si in plus rata de reproducere este foarte ridicata. In plus tehnologiile actuale permit crescatorilor sa exploateze eficient resursele naturale de hrana din apa si in acest mod productiile depasesc de multe ori cele obtinute in alte ramuri.
In Romania prin traditie pestele reprezinta un aliment de baza, consumat de o mare parte a populatiei atat datorita pretului avantajos cat si datorita faptului ca este un aliment sanatos.
In conditiile in care prin programul de aderare la Uniunea Europeana se cere imperativ reducerea presiunii asupra stocurilor de peste din apele naturale si in plus in contextul cererii crescute de peste de pe piata devine evident faptul ca accentul trebuie mutat pe activitatea de acvacultura.
Din punct de vedere statistic, pe fondul cresterii cererii de peste si produse din peste, productia interna din acvacultura a scazut in ultimii cinci ani, facand loc importurilor. Astfel conform Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura productia anului 2004 a fost de 7997 tone (din care crap 1726 tone) in scadere cu 11,6% fata de anul precedent (pentru crap scaderea a fost de 25%) si in scadere cu 26,1% fata de anul 2001. (tabelul nr. 1.1)


Fisiere in arhiva (4):

  • Proiectarea unei Unitati Ciprinicole Sistematice cu Ciclul de Exploatare de 3 Ani
    • Coperti.doc
    • cuprins.doc
    • Desen.dwg
    • Proiectarea unei Unitati Ciprinicole Sistematice cu Ciclul de Exploatare de 3 Ani.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!