Proiectarea unui Generator Sincron cu Camp Modulat Utilizat in Sistemele Eoliene

Cuprins licenta Cum descarc?

TEMA PROIECT 2
INTRODUCERE 3
MASINA SINCRONA 5 Generalitati, constructie
FUNCTIONAREA MASINII SINCRONE IN REGIM DE GENERATOR 8
Principiul de functionare
GENERATOR SINCRON CU CAMP MODULAT 9
Principiul de functionare
Descrierea sistemului
CAPITOLUL 1. CALCULUL ELECTROMAGNETIC AL MASINII SINCRONE 14
1.1. Calculul principalelor marimi 14
1.1.1. Puterea motorului primar 
1.1.2. Puterea nominala activa
1.1.3. Tensiunea nominala pe faza
1.1.4. Curentul nominal pe faza 15
1.1.5. Numarul de perechi de poli
1.1.6. Factorul de forma a t.e.m. si coeficientul de acoperire ideala a pasului polar 
1.2. Calculul dimensiunilor principale 15
1.2.1. Alegerea coeficientului de utilizare
1.2.2. Diametrul exterior al rotorului 16
1.2.3. Pasul polar
1.2.4. Lungimea ideala
1.2.5. Lungimea totala 17
1.2.6. Recalcularea lungimii ideale
CAPITOLUL 2. ROTORUL 18
2.1. Infasurarea rotorica 18
2.1.1. Numarul total de crestaturi
2.1.2. Pasul dentar
2.1.3. Numarul de bare pe crestatura
2.1.4. Numarul de crestaturi pe pol si faza
2.1.5. Sirul numeric
2.1.6. Parametri pentru infsurarea rotorica 19
2.1.7. Fluxul in intrefier 21
2.1.8. Numarul de spire pe faza
2.1.9. Numarul de spire pe calea de curent si faza
2.1.10. Numarul total de conductoare
2.1.11. Recalcularea inductiei in intrefier 22
2.1.12. Recalcularea fluxului in intrefier
2.1.13. Recalcularea paturii de curent
2.1.14. Crestatura rotorica
2.1.15. Latimea medie a bobinei 24
2.1.16. Rezistenta infasurarii pe faza la 75?C
2.1.17. Greutatea cuprului infasurarii rotorice
2.1.18. Inaltimea jugului rotoric 25
2.1.19. Diametrul interior rotoric
2.1.20. Verificari necesare
CAPITOLUL 3. INTREFIERUL 27
3.1. Calculul latimii intrefierului
3.2. Intrefierul recomandat
3.3. Intrefierul echivalent
CAPITOLUL 4. STATORUL 28
4.1. Fluxul de dispersie al polilor statorici
4.2. Fluxul in polul statoric
4.3. Polul statoric - sectiunea polului statoric
4.4. Inductia in polul statoric
4.5. Lungimea polului si a piesei polare
4.6. Latimea polului
4.7. Latimea piesei polare
4.8. Forma piesei polare 29
4.9. Inaltimea piesei polare la margini
4.10. Inaltimea piesei polare la mijlocul ei
4.11. Inaltimea miezului polar
4.12. Inaltimea infasurarii de excitatie
4.13. Sectiunea jugului statoric
4.14. Inductia in jugul statoric
4.15. Inaltimea jugului statoric 30
CAPITOLUL 5. CALCULUL INFASURARII DE AMORTIZARE 31
5.1. Sectiunea totala a barelor pe pol
5.2. Pasul crestaturilor infasurarii de amortizare
5.3. Numarul de bare pe pol si sectiunea lor
5.4. Sectiunea transversala a inelului de scurtcircuitare
CAPITOLUL 6. CARACTERISTICA DE MAGNETIZARE 32
6.1. Metoda de calcul
6.2. Completarea tabelului pentru caracteristica de magnetizare 36
CAPITOLUL 7. CALCULUL REACTANTELOR DE SCAPARI 38
7.1. Determinarea reactantei de scapari
7.2. Reactanta transversala a reactiei indusului 39
7.3. Calculul reactantelor longitudinale si transversale
7.4. Raportul de scurtcircuit
CAPITOLUL 8. CALCULUL PERMEANTELOR DE SCAPARI 40
8.1. Permeanta de scapari corespunzatoare pieselor polare
8.2. Permeanta de scapari corespunzatoare miezului polar
8.3. Permeanta totala de scapari a polului
CAPITOLUL 9. DIAGRAMA BLONDEL-POTIER 41
9.1. Solenatia inductoare in sarcina
9.2. Rezolvarea diagramei Potier-Blondel 42
CAPITOLUL 10. INFASURAREA DE EXCITATIE 44
10.1. Sectiunea conductorului infasurarii de excitatie
10.2. Curentul de excitatie
10.3. Dimensiunile conductorului de excitatie
10.4. Numarul de spire pe pol
10.5. Lungimea totala a spirelor infasurarii de excitatie 45
10.6. Greutatea cuprului infasurarii
10.7. Curentul de excitatie la functionarea in gol
10.8. Curentul de excitatie corespunzator sarcinii nominale
10.9. Densitatea de curent
10.10. Rezistenta ohmica a infasurarii de excitatie 46
10.11. Tensiunea la bornele infasurarii de excitatie in gol, pentru masina rece
10.12. Tensiunea la sarcina nominala pentru masina fierbinte
10.13. Curentii de excitatie maximi in exploatare
10.14. Puterea nominala a excitatoarei
CAPITOLUL 11. CALCULUL GREUTATILOR SI CARACTERISTICILOR DE UTILIZARE A MATERIALELOR ACTIVE 48
11.1. Greutatea cuprului infasurarii rotorice
11.2. Greutatea cuprului excitatiei
11.3. Greutatea cuprului infasurarii de amortizare
11.4. Greutatea totala a cuprului
11.5. Greutatea cuprului pe 1kVA 
11.6. Greutatea dintilor 49
11.7. Greutatea jugului
11.8. Greutatea totala a fierului
11.9. Greutatea fierului pe kVA
CAPITOLUL 12. PIERDERI SI RANDAMENT 50
12.1. Pierderile principale in cuprul rotorului
12.2. Pierderi suplimentare in cuprul rotorului
12.3. Pierderi totale in cuprul rotorului
12.4. Pierderi in dinti
12.5. Pierderi in fierul jugului rotoric
12.6. Pierderi totale in fier
12.7. Pierderi suplimentare in piesele polare 51


Extras din licenta Cum descarc?

Date nominale pentru proiectare:
SN = 12,8 [kVA] - puterea nominala
UN = 120 [V] - tensiunea nominala
n1 = 3800 [rot/min] - turatia sincrona
f1 = 380 [Hz]
2p = 12
m = 3 - numarul de faze
cos = 0,8 (inductiv) - factorul de putere
Uex = 26/30[V] - tensiunea de excitatie
Iex = 28,5[A] - curentul de excitatie
Gama de viteza: 3000/9100 [rot/min]
Frecventa corespunzatoare: 380/910 [Hz]
INTRODUCERE
Pe plan mondial, evolutia promovarii industriale a energei eoliene, inceputa practic in 1983-85, este extrem de incurajatoare, majoritatea tarilor industrializate avand preocupari notabile. In figura 1.1 sunt prezentate realizarile tarilor din Uniunea Europeana in ultimul deceniu.
Fig. 1. Evolutia capacitatii surselor de energie eoliana in Uniunea Europeana.
Lideri in energetica eoliana sunt: SUA (1794 MW), Germania (1576 MW), India (820 MW), Danemarca (785 MW), Olanda (305 MW), Anglia (264 MW), Spania (216 MW), Suedia (105 MW), Italia (70 MW) si China (57 MW).
In Statele Unite ale Americii (California, Hawaii s.a.) sunt deja instalate peste 15.000 turbine, insumand mai mult de 1600 MW.
Masurile legislative stimulatoare acceptate de majoritatea statelor lumii vor contribui mult la dezvoltarea energeticii eoliene.
Incepand cu anul 1997, prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind schimbarile climatice, s-a decis scaderea efectului de sera prin utilizarea la scara cat mai larga a surselor de energie curata, in domeniul generarii electricitatii. Directiva europeana 2001/77/EC are ca obiectiv cresterea contributiei surselor regenerabile de energie de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrica in Uniunea Europeana, pana in anul 2010.
In statisticile realizate la sfarsitul anului 2002, din totalul de 31.126 MW instalati pe glob, Romania apare cu doar 1 MW instalat din energie eoliana. Pe plan mondial, dupa puterea instalata, Germania ocupa primul loc cu peste 12.000 MW, urmata de Spania, SUA, Danemarca si Olanda. 
Fig. 2. Evolutia capacitatii surselor de energie eoliana in lume.
Prima instalatie eoliana din Romania a fost pornita, pe 17 aprilie 2004, la opt kilometri de Ploiesti, la Crangul lui Bot. Viteza minima a vantului care determina punerea in miscare a centralei este de 3,5 metri/secunda. Centrala eoliana are o putere instalata de 660 kW.
Cifra mondiala de afaceri in domeniu depaseste in ultimii ani cateva miliarde de dolari SUA.
Filiera eoliana, folosind tehnologii moderne, lanseaza noi generatii de echipamente industriale de puteri unitare tot mai mari (astazi grupurile comerciale au puteri de 300 - 500 - 650 - 1000 kW), cu durata de viata garantata de minimum 20 ani si o disponibilitate - indiferent de asprimea conditiilor climaterice - de 96-98 %.
Costurile totale actuale de instalare (circa 1000 $/kW), ca si cheltuielile reduse de exploatare - intretinere, conduc in conditii bune de amplasare, la un pret de productie de 0,04-0,05 $/kWh.
Perspectiva mondiala pe termen mediu si lung vizeaza dezvoltarea sustinuta a acestui domeniu energetic, luand in consideratie tendinta crescanda spre reducerea poluarii si politicile nationale de economisire a combustibililor fosili superiori.
Desi energia eoliana este o sursa intermitenta, conform datelor statistice exista o repetetivitate in timp a parametrilor vantului si, spre exemplu, se poate constata ca de-a lungul anilor energia eoliana disponibila in sezonul rece reprezinta in majoritatea amplasamentelor din tara, peste 60 % din potentialul anual, situatie extrem de favorabila pentru cererea de energie, care este maxima iarna.
Regularizarea energiei electrice produsa de statiile eoliene se face cel mai simplu si cu cheltuielile minime prin debitarea acesteia in reteaua publica (in sistem), cu care se realizeaza o relatie interactiva pe baza de bilant energetic. Studiile au demonstrat ca in orice sistem energetic, 10-15% din putere pot fi acoperite in baza statiilor eoliene, fara sa se produca perturbari de ansamblu asupra calitatii energiei livrate consumatorilor.
Chiar daca nu se obtine o energie asigurata se realizeaza o reducere semnificativa a consumului de combustibil, in conditii ecologice curate.
MASINA SINCRONA
Inventata de Nikola Tesla la sfarsitul secolului 19, masina sincrona este larg utilizata in generarea energiei electrice in marile termo si hidrocentrale.
Generalitati, constructie
Masina sincrona este o masina electrica la care viteza de rotatie a rotorului, in regim stationar, este legata rigid de frecventa tensiunii electrice la care este conectata infasurarea sa de curent alternativ. Viteza de rotatie a rotorului este egala cu viteza de sincronism a campului magnetic invartitor creat de infasurarea de c.a.


Fisiere in arhiva (7):

  • Proiectarea unui Generator Sincron cu Camp Modulat Utilizat in Sistemele Eoliene
    • A - Coperta+Introducere energie eoliana+MS+Generator cu camp modulat.doc
    • Anexa 1- Blondel- Potier.dwg
    • anexe.doc
    • B - calcule.doc
    • C - Modelare1+Modelare2+bibl.doc
    • Cuprins.doc
    • Proiectarea unui Generator Sincron cu Camp Modulat Utilizat in Sistemele Eoliene.ppt

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!