CUPRINS 5 CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE 7 1.1. Supraalimentarea motoarelor 9 CAP. 2 PROCESUL DE SCHIMBARE A GAZELOR 11 2.1. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele cu aspiraţie normală 14 2.2. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele supraalimentate 18 2.2.1. Supraalimentarea m.a.i. 18 CAP. 3 PROCESUL DE COMPRIMARE ÎN M.A.I. 24 CAP. 4 PROCESUL DE ARDERE ÎM M.A.I. 26 4.1. Formarea amestecului aer-combustibil în m.a.c. 28 4.2. Aspecte ale procesului de ardere în m.a.c. 30 4.3. Calculul procesului de ardere din m.a.c. 31 CAP. 5 PROCESUL DE DESTINDERE ÎN M.A.I. 32 5.1. Rolul si durata procesului de destindere 32 5.2. Desfășurarea procesului de destindere 33 CAP. 6 TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE, CALCULUL PRESIUNILOR MEDII ȘI A INDICILOR DE PERFECȚIUNE PENTRU MOTOARELE SUPRAALIMENTATE 34 CAP. 7 INFLUENȚA PRESIUNII DE SUPRAALIMENTARE ASUPRA CONSUMULUI SPECIFIC DE COMBUSTIBIL 38 CAP. 8 STUDIUL CINEMATIC SI DINAMIC AL MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ 40 8.1. Studiul cinematic al mecanismului bielă-manivelă 40 8.2. Studiul dinamic al mecanismului bielă-manivelă 41 8.3. Steaua manivelelor şi ordinea de aprindere 43 CAP. 9 BIELA 44 9.1. Construcţia bielei 44 9.2. Calculul bielei 48 9.2.1. Calculul piciorului bielei 48 9.2.2. Calculul corpului bielei 62 9.2.3. Calculul capului bielei 69 CAP. 10 CALCULUL GRUPULUI PISTON 77 10.1. Segmenții 78 10.1.1. Construcția segmenților 78 10.1.1. Calculul segemenților 82 10.2. Bolțul 85 10.2.1. Construcția bolțului 85 10.2.2. Calculul bolțului 86 10.3. Pistonul 87 10.3.1. Construția pistonului 87 10.3.2. Calculu pistonului 92 CAP. 11 ARBORELE COTIT 93 11.1. Construcția arborelui cotit 93 11.2. Calculul de predimensionare a arborelui cotit 94 BIBLIOGRAFIE 96
CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE Motorul cu ardere internă(fig. 1.1) este mașina termică care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul său, în energie mecanică. Figura 1.1 Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere. Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv. Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ 2000 [°C]. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente. Clasificarea motoarelor cu ardere internă - După natura combustibilului - motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de injecție. - motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție. - motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil. - După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi) - motoare în patru timpi(fig. 1.2a); - motoare în doi timpi(fig. 1.2b);. Figura 1.2. - După spațiul producerii amestecului carburant - Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil. - Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.
Abăităncei, D., Bobescu, Gh. “Motoare pentru automobile” Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Grünwald, B. “Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule rutiere”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. Mitran, T., Dragomir, G. “Calculul termic al motoarelor cu ardere internă”, Editura Universităţii din Oradea, 2007.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.