Proiectarea unui Motor Supraalimentat cu Aprindere prin Comprimare care Dezvolta Puterea Maxima de 88 Kw

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS 5
CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNA. INTRODUCERE 7
1.1. Supraalimentarea motoarelor 9
CAP. 2 PROCESUL DE SCHIMBARE A GAZELOR 11
2.1. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele cu aspiratie normala 14
2.2. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele supraalimentate 18
2.2.1. Supraalimentarea m.a.i. 18
CAP. 3 PROCESUL DE COMPRIMARE IN M.A.I. 24
CAP. 4 PROCESUL DE ARDERE IM M.A.I. 26
4.1. Formarea amestecului aer-combustibil in m.a.c. 28
4.2. Aspecte ale procesului de ardere in m.a.c. 30
4.3. Calculul procesului de ardere din m.a.c. 31
CAP. 5 PROCESUL DE DESTINDERE IN M.A.I. 32
5.1. Rolul si durata procesului de destindere 32
5.2. Desfasurarea procesului de destindere 33
CAP. 6 TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE, CALCULUL PRESIUNILOR MEDII SI A INDICILOR DE PERFECTIUNE PENTRU MOTOARELE SUPRAALIMENTATE 34
CAP. 7 INFLUENTA PRESIUNII DE SUPRAALIMENTARE ASUPRA CONSUMULUI SPECIFIC DE COMBUSTIBIL 38
CAP. 8 STUDIUL CINEMATIC SI DINAMIC AL MECANISMULUI 
BIELA-MANIVELA 40
8.1. Studiul cinematic al mecanismului biela-manivela 40
8.2. Studiul dinamic al mecanismului biela-manivela 41
8.3. Steaua manivelelor si ordinea de aprindere 43
CAP. 9 BIELA 44
9.1. Constructia bielei 44
9.2. Calculul bielei 48
9.2.1. Calculul piciorului bielei 48
9.2.2. Calculul corpului bielei 62
9.2.3. Calculul capului bielei 69
CAP. 10 CALCULUL GRUPULUI PISTON 77
10.1. Segmentii 78
10.1.1. Constructia segmentilor 78
10.1.1. Calculul segementilor 82
10.2. Boltul 85
10.2.1. Constructia boltului 85
10.2.2. Calculul boltului 86
10.3. Pistonul 87
10.3.1. Construtia pistonului 87
10.3.2. Calculu pistonului 92
CAP. 11 ARBORELE COTIT 93
11.1. Constructia arborelui cotit 93
11.2. Calculul de predimensionare a arborelui cotit 94
BIBLIOGRAFIE 96

Extras din licenta Cum descarc?

CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNA. INTRODUCERE
Motorul cu ardere interna(fig. 1.1) este masina termica care transforma energia chimica a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, in interiorul sau, in energie mecanica. 
Figura 1.1
Caldura degajata in camera de ardere se transforma prin intermediul presiunii (energiei potentiale) aplicate pistonului in miscare mecanica ciclica, de obicei rectilinie, dupa care in miscare de rotatie uniforma, obtinuta de obicei la arborele cotit. 
Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reactia chimica de ardere.
Caldura introdusa in ciclul care se efectueaza in cilindrii motorului se obtine prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi si combustibili gazosi, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de carbune. Oxigenul necesar arderii se obtine din aerul atmosferic. 
Combustibilul in amestec cu aerul se numeste amestec carburant. Arderea poate fi initiata prin punerea in contact direct a amestecului carburant cu o sursa de caldura sau se poate produce aproape instantaneu in toata masa amestecului caz in care se numeste detonatie si are un caracter exploziv.
Prin arderea carburantilor rezulta diferite produse de ardere cu o temperatura de aproximativ 2000 [?C]. Majoritatea acestor produse se prezinta sub forma gazoasa. Pentru o ardere completa se asigura combustibilului o cantitate de oxigen dozata astfel incat sa produca oxidarea integrala a elementelor sale componente.
Clasificarea motoarelor cu ardere interna
- Dupa natura combustibilului
- motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil benzina, au carburator sau pompa de injectie.
- motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil motorina, au pompa de injectie.
- motoare cu gaz la care se intrebuinteaza drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.
- Dupa numarul de curse simple efectuate de piston intr-un ciclu ( sau numarul de timpi)
- motoare in patru timpi(fig. 1.2a);
- motoare in doi timpi(fig. 1.2b);.
Figura 1.2.
- Dupa spatiul producerii amestecului carburant
- Motoare cu formarea in exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injectie de benzina in conducta de aspiratie si al motoarelor cu gaze cu instalatie de formare externa a amestecului aer-combustibil.
- Motoare cu formarea in cilindru a amestecului carburant. Din aceasta categorie fac parte motoarele cu injectie de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau si unele motoare cu aprindere prin scanteie si motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus in cilindru printr-o supapa aparte in timpul aspiratiei.

Fisiere in arhiva (1):

 Proiectarea unui Motor Supraalimentat cu Aprindere prin Comprimare care Dezvolta Puterea Maxima de 88 Kw.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Abaitancei, D., Bobescu, Gh. "Motoare pentru automobile" Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975
Grunwald, B. "Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
Mitran, T., Dragomir, G. "Calculul termic al motoarelor cu ardere interna", Editura Universitatii din Oradea, 2007.