Proiectarea unui motor supraalimentat cu aprindere prin comprimare care dezvoltă puterea maximă de 88 kw

Cuprins licență

CUPRINS 5
CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE 7
1.1. Supraalimentarea motoarelor 9
CAP. 2 PROCESUL DE SCHIMBARE A GAZELOR 11
2.1. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele cu aspiraţie normală 14
2.2. Procesul de schimbare a gazelor la motoarele supraalimentate 18
2.2.1. Supraalimentarea m.a.i. 18
CAP. 3 PROCESUL DE COMPRIMARE ÎN M.A.I. 24
CAP. 4 PROCESUL DE ARDERE ÎM M.A.I. 26
4.1. Formarea amestecului aer-combustibil în m.a.c. 28
4.2. Aspecte ale procesului de ardere în m.a.c. 30
4.3. Calculul procesului de ardere din m.a.c. 31
CAP. 5 PROCESUL DE DESTINDERE ÎN M.A.I. 32
5.1. Rolul si durata procesului de destindere 32
5.2. Desfășurarea procesului de destindere 33
CAP. 6 TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE, CALCULUL PRESIUNILOR MEDII ȘI A INDICILOR DE PERFECȚIUNE PENTRU MOTOARELE SUPRAALIMENTATE 34
CAP. 7 INFLUENȚA PRESIUNII DE SUPRAALIMENTARE ASUPRA CONSUMULUI SPECIFIC DE COMBUSTIBIL 38
CAP. 8 STUDIUL CINEMATIC SI DINAMIC AL MECANISMULUI 
BIELĂ-MANIVELĂ 40
8.1. Studiul cinematic al mecanismului bielă-manivelă 40
8.2. Studiul dinamic al mecanismului bielă-manivelă 41
8.3. Steaua manivelelor şi ordinea de aprindere 43
CAP. 9 BIELA 44
9.1. Construcţia bielei 44
9.2. Calculul bielei 48
9.2.1. Calculul piciorului bielei 48
9.2.2. Calculul corpului bielei 62
9.2.3. Calculul capului bielei 69
CAP. 10 CALCULUL GRUPULUI PISTON 77
10.1. Segmenții 78
10.1.1. Construcția segmenților 78
10.1.1. Calculul segemenților 82
10.2. Bolțul 85
10.2.1. Construcția bolțului 85
10.2.2. Calculul bolțului 86
10.3. Pistonul 87
10.3.1. Construția pistonului 87
10.3.2. Calculu pistonului 92
CAP. 11 ARBORELE COTIT 93
11.1. Construcția arborelui cotit 93
11.2. Calculul de predimensionare a arborelui cotit 94
BIBLIOGRAFIE 96


Extras din licență

CAP. 1 MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ. INTRODUCERE
Motorul cu ardere internă(fig. 1.1) este mașina termică care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul său, în energie mecanică. 
Figura 1.1
Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. 
Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. 
Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv.
Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ 2000 [°C]. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente.
Clasificarea motoarelor cu ardere internă
- După natura combustibilului
- motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de injecție.
- motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.
- motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.
- După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi)
- motoare în patru timpi(fig. 1.2a);
- motoare în doi timpi(fig. 1.2b);.
Figura 1.2.
- După spațiul producerii amestecului carburant
- Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.
- Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.


Fisiere în arhivă (1):

  • Proiectarea unui Motor Supraalimentat cu Aprindere prin Comprimare care Dezvolta Puterea Maxima de 88 Kw.doc

Imagini din acest licență

Bibliografie

Abăităncei, D., Bobescu, Gh. “Motoare pentru automobile” Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975
Grünwald, B. “Teoria, calculul și construcția motoarelor pentru autovehicule rutiere”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Mitran, T., Dragomir, G. “Calculul termic al motoarelor cu ardere internă”, Editura Universităţii din Oradea, 2007.


Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!