Cuprins
- Tema de proiectare 3
- Capitolul I. Memoriu tehnic 4
- Capitolul II. Tehnologia de finisare 5
- II.1. Norma Interna 5
- II.2. Fluxuri tehnologice 6
- II.3. Caracterizarea materiei prime utilizate 8
- II.4. Descrierea etapelor tehnologice de prelucrare 18
- II.5. Bilant de material: consumuri specifice 31
- II.6. Proiectarea si organizarea depozitelor si magaziilor 33
- II.7. Calculul numarului de utilaje 36
- Capitolul III. Proiectarea utilajelor de baza 38
- III.1. Rama de uscat-termofixat Bruckner 38
- III.2. Masina de parlit 55
- III.3. Exploatarea si intretinerea utilajelor 64
- Capitolul IV. Controlul, reglarea si automatizarea procesului tehnologic 65
- IV.1. Controlul fabricatiei 65
- IV.1.1. Controlul interfazic 65
- IV.1.2. Controlul final 66
- IV.1.3. Receptia materiei prime, a colorantilor si auxiliarilor 67
- IV.2. Reglarea si automatizarea procesului tehnologic 68
- Capitolul V. Utilitati 71
- Capitolul VI. Protectia mediului 80
- Capitolul VII. Amplasarea utilajelor in sectie 84
- Capitolul VIII. Norme de tehnica securitatii muncii si prevenirea si stingerea incendiilor 87
- Bibliografie 90
Extras din licență
Proiectarea unui sector de finisare pentru articolul cu compozitia fibroasa 65% Bbc si 35 % PES destinat pentru confectionarea perdelelor, cu o capacitate de productie de 100.000 m/zi.
CAPITOLUL I. MEMORIU TEHNIC
In ultimii 40 de ani fibrele chimice au cunoscut o dezvoltare extraordinara. Aceste fibre sunt rodul dezvoltarii uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei: chimia polimerilor. Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre care: rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta, rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor sintetice li se pot conferi proprietati pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate, rezistenta la temperaturi mari etc. Exista insa si proprietati nesatisfacatoare: absorbtie de umiditate scazuta, incarcare electrostatica mare, efecte de scamosare (pilling).
In industria textila se acorda o atentie sporita cresterii consumului de fibre, ceea ce a condus la obtinerea de noi fibre, care sa le inlocuiasca pe cele clasice. O atentie deosebita se acorda fibrelor sintetice si artificiale, cat si amestecurilor de fibre naturale si sintetice.
Aceasta lucrare are ca scop proiectarea unui sector de finisare a tesuturilor din 65% PES si 35% bumbac destinate pentru confectionarea perdelelor.
In general prin finisare se intelege ansamblul de operatii prin care tesatura capata o calitate corespunzatoare cu rezistenta la spalare, rezistenta la curatire uscata, rezistenta la frecare etc, raspunzand exigentelor consumatorilor. Prin operatiile de finisare s-a urmarit sa se confere produsului finit: stabilitate dimensionala, tuseu placut, aspect estetic, rezistente corespunzatoare. O pregatire corespunzatoare a tesaturii constituie o conditie hotaratoare in reusita proceselor tehnologice ulterioare, astfel fiecare operatie din flux are obiectivele ei speciale de indeplinit. Scopul operatiei de parlire este de a indeparta de pe suprafata tesaturii a capetelor de fibre, fire si a fibrelor aderente. Scopul operatiei de descleiere este de a indeparta substantele de incleiere. In operatia de tratare alcalina are loc indepartarea aproape totala a impuritatilor. Scopul operatiei de uscare-termofixare este de indepartare a umiditatii si de fixare a fibrelor poliesterice. Prin vopsire tesatura capata insusiri de material colorant.
Pentru obtinerea unor calitati superioare, este necesar sa se respecte parametrii de lucru adecvati pentru fiecare etapa din fluxul tehnologic astfel incat sa nu fie afectata integritatea suportului textil.
Controlul tehnic de calitate se executa dupa terminarea tuturor operatiilor de finisare si are ca scop valorificarea materialului textil din punct de vedere calitativ.
Acest proiect contine pe langa fluxul tehnologic cu descrierea operatiilor de finisare, calculul necesarului specific de coloranti si auxiliari chimici, calculul magaziilor de coloranti si auxiliari chimici, calculul numarului de utilaje.
CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA FINISARII
II.1 NORMA INTERNA
Denumirea produsului: WILMA
Destinatia: Export
Tesatura finita
CaracteristiciUMValoriToleranteMetode de analiza si incercari STAS
1.1 Structurale: UrzealaBatatura
Densitatea de lungimeNM(tex) 76/176/1SR EN ISO 2060-1997
Compozitie fibroasa%65/35%/PE/Bbc 6804-1978
Proces tehnologic filare Cdt M II Cdt M II
Act normativ (STAS STANDARD DE FIRMA) 00410-200700410-2007
1.2 Fizico-mecanice
Compozitie fibroasa totala %65/35%/PE/BbcCdt M II 6804-1978
Latimeacm1512SR ISO 3932-1998
Masag/m 86+- 5ISO 3801-27
g/m257+-3ISO 3801-27
Desimea
-urzealafire/10cm236+-10SR EN 1049-2-2000
-bataturafire/10cm175+-10SR EN 1049-2-2000
Legatura
-tip panza 6431-1975
-itenr.4+2
Sarcina de rupere a fisiei 50 x 200 mm-minim
-urzealaKgf (N)15(150)SR ISO 5081-1999
-bataturaKgf (N)15(150)SR ISO 5081-1999
Rezistenta la alunecare
-minim
-urzeala N SR 7523-94
-bataturaN SR 7523-94
Modificarea dimensionala la spalat%-4SR 6484-1995
(cu precizarea metodei de determinare)
Rezistenta la sfasiere
-urzealaN8SR EN ISO 13937-2-2000
-bataturaN8SR EN ISO 13937-2-2000
II.2 FLUXURI TEHNOLOGICE
Flux 1Flux 2Flux 3
Flux optim
PPREGATIRE PARTIZIPPREGATIRE PARTIZI PPREGATIRE PARTIZI
TERMOFIXAREPARLIREPARLIRE
PARLIRE
DESCLEIERE-TRATAMENT ALCALINTRATAMENT ALCALIN
DESCLEIEREUSCARE-TERMOFIXAREUSCARE
TRATAMENT ALCALINVOPSIREVOPSIRE
USCARESPALARESPALARE
VOPSIREUSCAREUSCARE-TERMOFIXARE
SPALARE C.T.C. C.T.C.
USCAREMETRARE-DUBLAREMETRARE-DUBLARE
C.T.C.AJUSTAREAJUSTARE
METRARE-DUBLAREAMBALAREAMBALARE
AJUSTARE
AMBALARE
JUSTIFICAREA ALEGERII FLUXULUI TEHNOLOGIC OPTIM
Utilizand fluxul tehnologic nr. 2 se obtine o vopsire uniforma deoarece operatia de termofixare are loc inainte de vopsire, imediat dupa curatirea materialului textil prin operatiile de descleiere si tratament alcalin.
Fluxul tehnologic nr. 2 este cel mai economic deoarece se comaseaza operatiile descleiere - tratare alcalina si operatiile uscare-termofixare; nu necesita utilizarea unor coloranti selectionati stabili la temperatura de la termofixare.
Fluxul tehnologic nr. 3 nu este cel optim datorita dezavantajelor: operatiile de descleiere si tratare alcalina se fac separat, ceea ce duce la cresterea consumului energetic si cresterea costurilor cu manopera; deoarece operatia de termofixare se face dupa operatia de vopsire, vopsirea trebuie sa se faca cu coloranti rezistenti la termofixare, coloranti care au un cost foarte ridicat. In cazul in care vopsirea nu se realizeaza cu coloranti rezistenti la termofixare, apare fenomenul de sublimare a colorantilor de dispersie la temperaturi ridicate.
In fluxul tehnologic nr.1 operatia de termofixare se face inaintea operatiilor de curatire, ceea ce duce la vopsiri neuniforme datorate fixarii impuritatilor in tesatura.
Analizand avantajele si dezavantajele ale celor trei fluxuri tehnologice am ales ca flux tehnologic optim , fluxul tehnologic nr. 2.
II.3 CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME
FIBRE POLIESTERICE
Compusii macromoleculari care formeaza fibrele textile se caracterizeaza printr-un element de repetare de-a lungul unei catene, numit unitate structurala. Aceste unitati structurale difera ca marime, structura si compozitie, in functie de natura substantei utilizate la obtinerea compusului macromolecular.
Astfel unitatile structurale ale polimerilor obtinuti prin reactii de policondensare sau poliaditie sunt de forma:
Bibliografie
1.Otilia Malcomete, ,, Fibre textile", editura fundatiei ,, GH ZANE" 1995
2.Aurelia Grigoriu si Dana Coman, ,,Bazele finisarii produselor textile", Editura Tehnopress Iasi 2001
3.Puscas Eliza, Stoichitescu Liliana, Muresan Augustin, Crupoviatchin Melania, Muresam Rodica, ,,Indrumar de practica pentru studentii sectiei de tehnologie chimica a produselor textile" Institutul Politehnic Iasi
4.Marioara Dobrovat, Aurelia Grigoriu, ,,Indrumar teoretic si practic pentru vopsirea materialelor textile", editura Certex 1994
5.Muresan Augustin, ,,Utilaje pentru finisarea materialelor textile" vol I, Universitatea Tehnica ,,Gheorghe Asachi" Iasi 1999
6.Aurelia Grigoriu, ,,Tehnologia chimica textila", Institutul Politehnic Iasi 1992
7.Muresan Augustin, ,,Utilaje pentru finisarea materialelor textile" vol II, Universitatea Tehnica ,,Gheorghe Asachi" Iasi 1998
8.Nicolae Asandei si Aurelia Grigoriu, "Chimia si structura fibrelor", Bucuresti 1983
9.Liliana Ioana Stoichitescu,Vasilica Popescu ,,Bazele teoretice si practice ale vopsirii si imprimarii materialelor textile", Editura Performantica Iasi 2002
10.Elena Iliescu, ,,Tehnologia albirii si apretarii textilelor", Institutul Politehnic Iasi 1981
11.C.P.F Pavlov, P.G.Romanov, A.A. Nascov, ,,Procese si aparate in ingineria chimica, exercitii si probleme", Editura Tehnica Bucuresti 2004
12.Silvia Curteanu, Stefan Ungureanu, ,,Automatizari in industria chimica", Iasi 2000
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea unui sector de finisare.docx
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Mașinile și utilajele din industria alimentară sunt mașini de lucru destinate pentru operații diversificate în cadrul proceselor de...
I. Soluții și suspensii 1. Soluții O soluție (Fig.1.1.) este un amestec omogen format din doi sau mai mulți componenți. Soluțiile pot fi saturate...
Pulberi de titan Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Tema abordată în cadrul acestei lucrări este intitulată „Analiza economico-financiară a impozitului pe profit în România” şi este...
Cap.I. Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de manangement de mediu(SMM) 1.1. Descrierea Organizatiei (profil de activitate,...
Memoriu tehnic Prezentul proiect are ca tema proiectarea unui sector de finisare a ţesăturilor de lâna. Pentru aceasta s-a ales articolul...
Justificarea selectiei portofoliului Un prim motiv al alegerii acestei combinatii l-a constituit diversificarea portofoliului prin alegerea unor...
1. SCURT ISTORIC Industria mobilei intrebuinteaza ca materie prima de baza lemnul, fie sub forma de busteni, cherestea, panele, palcaje, furnire,...
Sa se proiecteze un sector de finisare pentru articolul cu compozitia fibroasa de 100% matase , cu o productie de 2350,08 [kg/zi] in 8 ore...
Etapa I Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) 1. DESCRIEREA ORGANIZATIEI S.C. CAREMIL SRL ROMAN...
CUVÂNT ÎNAINTE Având în vedere contextul creat în economia româneasca după decembrie 1989, şi anume trecerea la economia de piaţă, întreprinderile...