Promovarea pe piața a Magiunului de Topoloveni

Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă.

Intensificarea concurenţei pe piaţǎ în contextul revenirii dupa recesiunea economicǎ, determinǎ fiecare firmǎ sǎ punǎ un accent deosebit pe politica de promovare pentru a se menţine pe piaţǎ.

Politica de promovare este unul dintre elementele mixului de marketing, dupǎ cum voi analiza în lucrare. Tehnicile de promovare şi analizele strategice stabilesc calea de urmat pentru o firmǎ într-un mediu dinamic, în care cei slabi vor fi excluşi mai devreme sau mai târziu.

Mixul de marketing oferă posibilitatea cunoaşterii variantei de răspuns a organizaţiei la cerinţele şi exigenţele mediului. El nu poate fi un amestec stabil deoarece componentele sale ca şi proporţiile în care se combină se află în continuă schimbare.

Succesul organizaţiei depinde întotdeauna de confruntarea variabilelor controlabile, care sunt componentele de bază ale mixului de marketing (cei 4P) cu variabilele necontrolabile, care sunt factori externi dar foarte importanţi, care nu numai că nu pot fi ignoraţi, dar trebuie studiaţi şi utilizaţi. Cei mai importanţi factori exogeni sunt: cererea de consum şi comportamentul consumatorului, concurenţii, practicile comerciale, conjunctura economică, forţele ambientale (mişcările ecologiste, organizaţiile pentru protecţia consumatorului), evoluţia tehnologiei, legislaţia etc. La rândul ei, fiecare componentă a mixului de marketing prin complexitatea problemelor pe care le presupune formează o politica a organizatiei. Fiecare din elementele mixului de marketing se constituie într-o potenţială sursă de avantaje competitive, dar circumstanţele de piaţă diferite pretind combinaţii diferite.

În capitolele I voi face o analiză teoretică a mixului de marketing şi a principalelor politici din cadrul acestuia, în capitolul II voi face descrierea societăţii SC SONIMPEX SERV COM S.R.L iar în capitolul III voi efectua o analiză a pieţei de desfacere şi a tipologia consumatorului, în capitolul IV voi face o analiză a Mixului promoţional în cadrul S.C. SONIMPEX SERV COM S.R.L

Astfel, în această lucrare îmi propun să vorbesc despre mixul de marketing şi în special despre politica de promovare, studiind cazul unui produs românesc foarte cunoscut MAGIUNUL DE TOPOLOVENI. În final cu ajutorul noţiunilor teoretice voi analiza posibilitǎţile de dezvoltare ale acestui produs pe piata de profil internǎ şi internaţionalǎ.

CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING

I.1.Mixul de marketing si componentele acestuia

Marketingul - termen de origine anglo-saxonã - este definit ca o activitate prin care se desfãşoarã tranzacţii pe piaţã, respectiv de intenţia de a vinde sau a cumpãra. Acesta este reprezentat ca fiind acel sistem de activitãţi economice care poate sã programeze, sã stabileascã preţurile, sã promoveze şi sã distribuie produsele şi serviciile, astfel încât sã poatã satisface cerintele consumatorilor.

Astfel, definiţia cea mai cunoscută este următoarea: ”Marketingul este o stiintã economicã care pune în centrul problematicii sale clientul, şi necesitãţile sale.” Referitor la client, acesta poate fi orice persoanã sau grup de persoane, fizicã sau juridicã, care la un moment dat beneficiazã de un bun sau seviciu.

Părerile specialiştilor în domeniul marketingului sunt următoarele:

În viziunea pãrintelui marketingului modern, Philip Kotler, marketing-ul se referã la „activitatea umanã îndreptatã în direcţia satisfacerii nevoilor şi dorinţelor prin intermediul procesului schimbului.” Alt autor, Virgil Balaure este de părere că „racordarea permanentă la cerinţele mediului face necesară urmărirea permanentă a deplasărilor cantitative şi calitativ-structurale pe care acesta le înregistrează şi chiar anticiparea evoluţiei viitoarea a mediului”

Ţinând cont de aceste pareri putem afirma cǎ. activitatea marketing se desfăşoară într-un mediu format atât din factori care provin din mediul intern (reprezentând ceea ce se întamplã în interiorul organizaţiei) cât şi din factori care provin din mediul extern (constã în ceea ce se întamplã în micro şi macro mediul întreprinderii).

Astfel, micromediul este format din acei factori care au o acţiune directã asupra activitãţii unei întreprinderi (vezi figura 1) iar macromediul cuprinde acei factori care au influenţã asupra întreprinderii, însã nu una directã (vezi figura 2).

Figura 1: „Factorii care provin din micromediul întreprinderii” - Adaptare după Irina-Elena Aporcăriţei

Figura 2: „Factori care provin din macromediul întreprinderii” - Adaptare după Irina-Elena Aporcăriţei

Un alt autor, Philip Kotler consideră că modul în care activitãţile de marketing sunt desfãsurate în organizaţii este concretizat în cinci concepte fundamentale (vezi figura 3)

Figura 3: „Conceptele fundamentale ale activităţii de marketing” - Adaptare după Philip Kotler

- Concepţia de producţie : „consumatorii preferã produsele disponibile la preţuri scãzute şi, de aceea, conducerea firmelor trebuie sã işi concentreze eforturile la nivelul producţiei si distribuţiei. Este cea mai veche concepţie care dirijeazã activitǎţile comercianţilor (punctul slab considerându-l lipsa atractivitǎţii produselor pentru cumpãrãtor).”

- Concepţia de produs : „consumatorii preferã produsele care înglobeazã cele mai multe caracteristici de calitate, performanţã, noutate; deci primeazã eforturile de îmbunãtãţire permanentã a produsului (de data aceasta punctul slab fiind determinat de generarea obsesiei faţã de tehnologie, putând astfel sã conducã la „miopia de marketing”, respectiv la ignorarea concurenţei, prin concentrarea eforturilor firmei exclusiv asupra dorinţelor prezente, ignorându-se nevoile care stau în spatele lor).

- Concepţia de vânzare : „cumpãrãtorii nu achiziţioneazã suficiente produse ale unei firme, dacã aceasta nu depune eforturi considerabile pentru promovarea şi vânzarea pe o scarã largã. Aceastã concepţie îşi are aplicabilitate în cazul bunurilor fãrã cãutare, care nu sunt imperios necesare. Punctul slab al acestei concepţii îl constituie ignoarea avantajelor financiare sau de piaţǎ pe termen lung.”