Cuprins
- CAP I. Politica de produs. 1
- 1.1. Conceptul de produs. 1
- 1.2. Clasificarea produselor. 3
- 1.3. Ciclul de viţă al produselor. 5
- 1.4. Diferenţierea produselor. 8
- 1.5. Poziţionarea produselor. 11
- 1.6. Procesul creării unui nou produs. 12
- 1.7. Procesul de acceptare al produselor. 16
- 1.8. Strategii de marketing folosite în etapa ciclului de viaţă al produselor. 17
- CAP II . Politica de promovare. 20
- 2.1. Conceptul de promovare. 20
- 2.2. Obiectivele activităţii de promovare . 21
- 2.3. Strategia de comunicare şi promovare. 22
- 2.3.1. Comunicarea în promovare. 22
- 2.3.2. Etapele realizării unei comunicări eficiente . 23
- 2.4. Alegerea mijloacelor de comunicare . 27
- 2.5. Stabilirea bugetului promoţional . 28
- 2.6. Stabilirea mixului promoţional . 29
- 2.6.1. Strategii în alegerea elementelor mixului promoţional. 30
- 2.7. Publicitatea . 32
- 2.7.1. Stabilirea Obiectivelor publicităţii. 34
- 2.7.2. Stabilirea bugetului de pulicitate . 34
- 2.8. Relaţiile publice. 36
- 2.8.1. Principalele instrumente ale relaţiilr publice. 38
- 2.8.2. Principalele decizii referitoare la raţiile publice. 39
- CAP III. Produsul turistic. 41
- 3.1. Conceptul de podus turistic. 41
- 3.1.1. Definirea produsului turistic. 42
- 3.1.2. Elemente componente ale produsului turistic. 43
- 3.1.3. Particularităţile produsului turistic. 46
- 3.1.4. Tipologia produselor turistice. 48
- 3.1.5. Conceptul de ciclu de viaţă al produsului turistic. 51
- 3.2. Strategii de marketing în domeniul produsului turistic. 52
- 3.2.1. Podusul turistic ca variabilă strategică. 52
- 3.3. Crearea de noi produse turistice. 54
- 3.3.1. Dezvoltarea de noi produse turistice. 58
- CAP IV. Promovarea turistică. 61
- 4.1. Obiectivele promovării în turism. 61
- 4.2. Publicitatea în turism. 64
- 4.3. Promovarea produsului turistic . 67
- 4.4. Relaţiile publice . 74
- 4.5. Pomovarea vânzărilor produsului turistic. 76
- 4.6. Marketingul direct. 79
- CAP. V. Studiu de caz. Asociaţia pentru turism Bucovina. 81
- 5.1. Prezentarea Asociaţiei Pentru Turism Bucovina. 81
- 5.2. Activitatea Asociaţiei Pentru Turism Bucovina. 87
- 5.3. Concluzii şi propuneri. 104
Extras din licență
CAPITOLUL I. POLITICA DE PRODUS
1.1.Conceptul de produs
„Conceptul de produs” susţine că vor fi preferate de consumatori acele produse care oferă cea mai bună calitate, cele mai bune performanţe sau care au caracteristici noi. Directorii organizaţiilor axate pe produs îşi concentrează eforturile în vederea obţinerii unor produse supuerioare şi a îmbunătăţirii lor în timp.1
Produsul este un lucru care poate fi tangibil sau intangibil, pe care consumatorul îl primeşte în schimbul unei valori. Un produs cuprinde o multitudine de atribute şi carateristici care includ beneficii şi utilităţi din punct de vedere funcţional, social sau psihologic.
Produs poate fi considerat un bun material, un serviciu, o idee, o informaţie, un loc; o persoană. Se poate considera că, produsul este un, ambalaj pentru un anumit serviciu, furnizat în timpul utilizării produsului.
Produsului, dacă este un bun material, i se pot ataşa servicii de instalare, punere în funcţiune, întreţinere, garanţie post vânzare, servicii post garanţie de reparaţie sau întreţinere, consultanţă etc.2
Un serviciu este rezultatul intangibil al unui efort uman sau mecanic aplicat de o persnană sau un grup de persoane asupra unui efect sau asupra altei persoane.
O idee poate îmbrăca forma unui concept, a unei convingeri, a unui plan, a unei filosofii, imagini sau articol.
O informaţie poate fi un semnal capabil să declanşeze o reacţie, o ştire, o comunicare . Locul, ca produs, este un spaţiu în care se poate desfăşura a activitate.
Persoanele pot fi considerate produse atâta timp cât asupra lor nu se exercită presiuni fizice, materiale, morale sau sociale şi pot fi folosite pentru realizarea unei activităţi dorite a fi desfăşurate de acestea. Produsele sunt achiziţionate pentru obţinerea unor avantaje şi beneficii care oferă satisfacţie.
Realizarea unor produse impune apelul la tehnologii de. fabricaţie. De modul în care este utilizata tehnologia rezultă calitatea produsului.
Kotler consideră că, în general, oferta de pe piaţă cuprinde produse sub forma bunurilor materiale (automobile, cărţi), a serviciilor (turistice, medicale), a persoanelor (Michael Jordan, Elton Jhon), a locurilor (regiune, localitate etc. – Hawaii, Veneţia), a organizaţiilor (Salvaţi copiii, etc.) şi a ideilor (asigurareade viaţă, planificarea familială)
Luarea deciziilor de marketing referitoare la produs (bun tangibil sau serviciu) necesită cunoaşterea a patru elemente esenţiale:
1. Cumpărătorul alege un ansamblu de atribute purtătoare de satisfacţii şi nu un ansamblu fizic: utilitatea fiecărei componente a produsului trebuie să fie determinată cu claritate şi este importantă detectarea atributelor cheie, adică cele care declanşează cel mai mare numar de acte de cumpărare (de exemplu: un restaurant poate atrage clientela datorită modului de primire a clienţilor şi originalitătii preparatelor).
2. Un produs trebuie, mai întâi, să satisfacă o nevoie generică prin utilitatea sa funcţională de bază. Apoi, el poate satisface nevoile derivate şi să genereze astfel utilităţi complementare sau adăugate.
Aceste utilităţi complementare pot fi obiective (garanţia sau ecbipamentele pentru un automobil) sau subiective ca imaginea de marcă sau poziţia publicitară (longevitatea cămăşilor Lacoste, seriozitatea băncilor elveţiene, robusteţea aparaturii electrocasnice Tefal etc.).
3. Aceeaşi nevoie poate fi satisfăcută prin mai multe produse sau servicii, tehnic foarte diferite (produse substituibile): consumatorul se află adesea în prezenţa mai multor oferte de produse foarte diferite care îi dau satisfacţii comparabile.
Dacă funcţia generică este aceeaşi, atunci serviciile asociate - surse de satisfacţie derivate - sunt cele care pot permite diferenţierea produselor între ele. Exemplu: funcţia generică a diferitelor moduri de transport este identică pentru un mare număr de utilizatori. Totuşi, se pot distinge avantaje specifice (atribute derivate) pentru fiecare dintre ele (rapiditate pentru metrou, confort pentru automobil sau diversitate pentru autobuz).
4. Acelaşi produs poate raspunde nevoilor de natură diferită. De exemplu, polivalenţa micro-ordinatorului îi asigură o multitudine de roluri diferite în întreprindere (calcule financiare, redactarea textelor, proiectarea asistată pe calculator, instruire, agrement).
1.2. Clasificarea produselor
Orice produs se află în legătură cu o serie de alte produse. Întâlnim produse de tot felul, de la cele care satisfac nevoi de bază, până la cele care satisfac nevoile individuale ale consumatorului. De regulă, marketerii clasifică produsele în funcţie de caracteristicile acestora, fiecare tip de produs având o strategie specifică.1
Produsele pot fi clasificate în funcţie de destinaţia care o au pe piaţă în:
- Produse destinate consumatorilor casnici - produse casnice (produse de larg consum);
- Produse destinate organizaţiilor - produse industriale.
Unele dintre produsele destinate consumatorilor casnici sunt utilizate şi de către organizaţii, destinaţia lor fiind aceea de a răspunde unor nevoi ale membrilor organizaţiei, ele nu intră în procesele de producţie a altor produse.
Produsele de larg consum sunt achiziiţionate pentru satisfacerea nevoilor personale sau familiale. În funcţie de modul în care un consumator se comportă la achiziţionarea produselor, se disting următoarele tipuri de produse:2
Preview document
Conținut arhivă zip
- Promovarea Produsului Turistic Bucovina.doc