Propunerea unor masuri de reabilitare a podurilor din Timisoara si a canalului Bega pentru o Timisoara capitala culturala

Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Activitatea turistica reprezinta calatoria efectuata de placere, avand ca scop final inducerea unei stari de buna dispozitie si recreere. Aceasta notiune a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate. Turismul se numara printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolelor XX si XXI.
Termenul de turism are un continut cat se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecand de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare -  a se intoarce si turnus -  miscare circulara), termenul desemneaza o calatorie (deplasare circulara a oamenilor) cu intoarcere in punctul de plecare (de rezidenta), acesta regasindu-se (cu acelasi sens) in majoritatea limbilor de larga circulatie (in franceza -  tourisme, in engleza -  tourism, in italiana -  tourismo, in germana -  tourismus, in rusa -  turizm etc.)
In prezent, activitatea turistica se inscrie intre fenomenele ce s-au impus in mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanenta constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si in special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, cand se poate vorbi cu adevarat de o ,,explozie turistica". Ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit in zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari.
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai ales de starea mediului inconjurator. Astfel intreg materialul turistic, materie prima a "industriei calatoriei si ospitalitatii", este parte integranta a mediului inconjurator si drept urmare, depinde in mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice.
Asadar, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara( pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament), iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special si a mediului inconjurator in general.
Romania dispune de un important potential turistic, atat natural cat si cultural-istoric. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si fluvial la cel montan -  impadurit, cu pajisti intinse sau, din contra, cu creste ascutite si stanci golase) si deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri in Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara).
CAPITOLUL 1
TURISMUL AUTENTIC, TIPOLOGIE, FORME
1.1. DEFINIREA FENOMENUlUI TURISTIC AUTENTlC
Nu putern defini conceptul de turism autentic inainte de a defini conceptul autenticitate, fenomen cu ample rezonante culturale, traditionale locale, la nivel mondial, european, national si local datorita multiculturalitatii etnice in diferite areale ale lumii, dar si din Banatul multietnic. 
1.1.1. Autenticitatea: deflnitie, clasificare 
[1]. Treizeci de ani mai tarziu, Documentul asupra Autenticitati de la Nara,[2,3] progresul istoric si autenticitatea erau definite din toate perspectivele posibile: in acest context, diferentele culturale erau deja considerate punctul de pornire in definirea autenticitatii. Tot atunci, modul static de definire a criteriilor de selectare a monumentelor ca Situri ale Patrimoniului Mondial U.N.E.S.C.O. vechi din 1960 a fost schimbat si extins pentru a cuprinde si protejarea constructiilor din diferitele culturi si a autenticitatii lor[4].
Conceptele autenticitate si inautenticitate sunt inca atat de neclare incat un autor ca David Taylor a lansat intrebarea "Autenticitate inautentica sau inautenticitate autentica?",[5,6] chiar daca numai in legatura cu autenticitatea textelor utilizate de autorii de manuale de specialitate din lumea intreaga. 
Sensul si semnificatiile conceptului "autenticitate" i-a fascinat pe filosofi (Heidegger, Schutz, Adorno, Berger si Luckmann) si pe oamenii de stiinta in egala rmasura [7].
Problema autenticitatii este in centrul studiilor dedicate turisrnului inca de la aparitia cartii lui MacCannell, The Tourist (MacCannell citat de Allerton)[3]. Explicatia o constituie faptul ca acest concept raspunde dorintelor turistilor, in sensul ca (Pauchant 2000)[8]: 
-  face posibil contrastul cu viata cotidiana;
-  satisface dorinta de noutate; 
-  autorizeaza evadarea din cotidian; 
-  este o garantie a diferentei, cu conditia ca fiecare regiune autentica sa-si fi urmat propria evolutie. 
t[9,10,11].
Desi, la inceput, a fost acceptat punctul de vedere al lui MacCannell citat de Allerton [12], conform caruia: "turismul, transformand cultura intr-un produs, a inlocuit realul eu autentieitatea regizata", lucrari mai recente indica o ingrijorare tot mai mare legata de constructia si inventia sociala a treditiei si autenticitatii (Wood citat de Allerton)[12].
Aceasta inseamna ca autenticitatea este vazuta tot mai mult ca un concept construit social, cu criterii de apreciere a gradului de autenticitate foarte variabile de lao persoana la alta. 
Consideram ca de aceea, speccialistii nu se mai ocupa de problema impactului turismului asupra culturii nealterate, pre-turistice, ci de problema traditiei si a legaturii dintre impactul turismului si politicile culturale locale. 
De asemenea, "autenticitatea, atat pentru turisti cat si pentru localnici, este intotdeauna susceptibila de schimbare, deoarece asteptarile se schimba, iar traditiile sunt inventate si re-inventate" [13].
Ne punem intrebarea "La ce se refera autenticitatea?" 
-  in general, la inforrnatii [14]; 
-  in turism, la [15]: 
o calatoria cu valoare adaugata si experiente de calitate; 
o descoperirea unor locuri care au ramas neatinse de modernism si in care se pastreaza stilul de viata traditional; 
o dorinta de a face experienta unui mod diferit de trai; 
o manifestarea identitatii unui popor sau a unui grup de oameni; 
o obiceiuri si traditii diferite de ale noastre - o fereastra deschisa spre o cultura, o mostenire, o istorie si o identitate; 
o opusul globalizarii si al standardizarii care rezulta din aceasta (plajele, palmierii si hotelurile care arata pretutindeni la fel). [15]


Fisiere in arhiva (1):

  • Propunerea unor masuri de reabilitare a podurilor din Timisoara si a canalului Bega pentru o Timisoara capitala culturala.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Horner,S & Swarbrooke, J (2007). Consumer Behaviour in Tourism. Amsterdam: Elsevier Butterworth-Heinemann.
2. ICOMOS (1994). The Nara Document on Authenticity.
3. http://www. International. Icomos. Org
4. Petroman I., (2010) Managementul turismului cultural in judetul Timis poltici de interventie, Editura Eurostampa, Timisoara.
5. Tazlor, D. (1994). Inautenthic Autenthicity or Authentic Inauthenticity? TESL-EJ 1(2). 12 p.
6. http://www. Tesl-ej.org/wordpress/issues/volume1/ej02a1/
7. Mantecom, A., Huete, Raqel. (2007). The role of Authenticity in Tourism. Planning: Empirical Findings from Southeast Spain. Tourism 55(3): 323-333
8. Hamon, Viviane. (2005). Authenticite, tourisme durable et marketing. Espaces (228):42-56.
9. Stevenson, L. (2003). Comunification andAuthenticity in the Traditional Music and Touism Initiative. European Centre for the Experience Economy
10. http:// experience ecomomy. 2yellows.org/wp-content/UserFiles/
11. Petroman C(2006) ASTRA in Bant pina la Mare Unire, Editura, Eurostampa, Timisoara
12. Allerton, Catherine.(2003). Authentic houinh authentic culture? Transforming a village into a "tourist site" on Manggarai eastern. Iidonesia. Iindonesia and the Malay World 31 (890 ) :119-128.
13. Wood, R. E. (1998). Touristic Ethiniciy: A Brief Itinerary, Ethnic and Racial Studies 21: 218-241. 
14. Cullen, Ch. T. (2000). Authenticity in a Digital Obects: Lessons from a Historian"s Research. In Authenticity in a Digital Environment. Washington D.C.: Council on Library and Information Resources. 1-7.
15. http://www.tc.gov.yk.ca/pdf/Authenticity-what_do_thei_realy_want_Feb2006ctc.pdf.
16. Petroman I.M., Csosz I., Petroman Cornelia, (2010) Notes on the lexical definitions of authenticity, International Scientific Symposium"Managementul Duable Rural Development" Faculty of Agricultural Management, USAMVB Timisoara, Seria I, vol XII(3), Editura Agroprint-p273-278, ISSN 1453-1410.
17. Balaretu Andreea(2004), Turismul international de la teorie la practica. Editura Sylvi, Bucuresti.
18. Sathe, N,A, (2003). Authenticity and the Critque of the tourism Industry in Pastwar Austrian Literature. Doctoral Thesis. The Ohio State University.
19. Cohen. E. (1988). Authenticity and Commoditsation in Tourism. Annals of Tourism Research15:371-386.
20. Henche Garcia, Blanca (2004), Marketing in turismul rural, E ditura Irescon Bucuresti.
21. Rothenberh, J. (2000), Preserving Authentic Digital Information. IN Authenticity in a Digital Environment. Wasington D.C.: Council on Lybrary and Inormation Resources 51-68.
22. Dictionarul limbii romane moderne. (1998), Editura Academiei Bucuresti.
23. Marcu F., Maneca, C, (1986), Marele dictionar de neologisme, Editura Academiei Bucuresti.
24. Dictionarul explicativ al limbii romine, (1998). Editura Univers Enciclopedic Bucuresti.
25. Marcu F. (2000). Marele dictionar de neologisme, Editura Saeculum, Bucuresti.
26. Vannini, P., Williams, J.P., (2009). Authenticityin Culture, Self, and Society. Farnham:Ashgate.
27. http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn?s=authenticity.
28. http://wwwbusinessdictionary.com/definition/authenticity.html.
29. Hategan I., Petroman C., (2008). Istoria Timisoarei, Volumul I, E ditura Banatul Timisoara.
30. http://en/wikipedia.org/wiki/Agritourism.
31. http://memory.loc.gov/frd/cs/zaire/zr_glos.html.
32. Petroman P.,(2000), Psihologia artei, Editura Eurostampa, Timisoara.
33. Petroman I.M., Csosz I., Popa Daniela Triscau I., Benco, Z., (2010) Valodi turizmus temes megyeben(Romania), Tudyomanoyos Mozaik, 7 Kotet, Elso resz, Tomori Pal Foiskola, Kalocsa, Ungaria.
34. Spooner, B., (1986). Weavers and Dalers: The authenticituy of an Oriental Carpet. In A. Apadurai (Ed), THE Social Life of Things: Commodites in Cultural Perspective. Cambridge University Press.
35. Tomomitsu, Jenifer. (2005). Furusato& ThemePark: Cultural Auhenticity and Domestic Tourism. Orginal essay submied for coursewwork: The Tourist Gaze 2005. Lancaster University.
36. Wang, N.(1999). Rethinking Authenticity in Tourism Experience. Annals of Tourism Research 26(2): 349-370
37. Boorstin, D.J.(1984). The Image: A Guide to Pseudo-Events in America. New York: Atheneum.
38. MacCannell, D. (1989). The Thourist: A New Theory of the Leisure Class. New York: Shocken Books.
39. Hatehan I., Petroman C., (2008) Istoria Timisoarei, Volumul I, Editura Banatul, Timisoara.
40. http://www.tasa.org.au/conference/conferencepapers07
...


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!