Protectia Juridica a Animalelor Domestice

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I : NOTIUNI, TRASATURI DEFINITORII, DEFINITII 4
1.INTRODUCERE 4
1.1.Prezentare 4
1.2. O noua ramura de drept 9
1.3. Dimensiuni si particularitati 9
1.4. Obiectul dreptului mediului 11
1.5. Animalele si importanta lor 12
1.6.Genetica animalelor 13
1.7 Folosirea in mai multe scopuri a animalelor 15
2.PROTECTIA ANIMALELOR-SCURT ISTORIC 16
2.1.Regatul Romaniei , Societatea pentru protectia animalelor-1908 16
2.2.Rusia-Societatea Rusa pentru protectia animalelor -1865 17
2.3.S.U.A, ASPCA, 1866 17
2.4.Brazilia, Decretul din Iulie 1934 18
2.5.Brazilia, Constitutia din 1988 19
2.6.Germania 2002 20
2.7.Portugalia, propunere de revizuire a Constitutiei-2003 20
CAPITOLUL II : DREPTURILE ANIMALELOR 22
1.BUNASTAREA ANIMALELOR IN U.E 22
1.1.Notiuni generale 22
1.2 Satutul juridic general al animalelor 24
1.3 Statutul juridic al animalelor in dreptul roman 27
1.4. Statutul juridic al animalelor in dreptul national 27
1.5 Principii si norme de baza 30
1.6 Prevenirea cruzimii fata de animale 31
1.7 Masuri de protectie a animalelor domestice 32
2.RASPUNDERI SI SANCTIUNI 33
2.1.Raspunderi si sanctiuni ale medicilor veterinari 33
2.2 Raspunderea contraventionala 34
2.3.Cauze care inlatura raspunderea contraventionala 36
2.4. Atributiile detinatorilor de animale domestice 38
2.5. Raspunderea medicilor veterinari 41
2.6. Inspectoratul General de Politie pentru Protectia Animalelor. 42
3.CONVENTIA EUROPEANA PENTRU PROTECTIA ANIMALELOR 43
3.1.Masuri referitoare la animale fara stapan 44
3.2.Informare si educare 44
3.3.Domenii de aplicare si punere in practica 46
3.4.Dresajul 47
3.5.Consultari multilaterale 47
3.6.Amendamente 48
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 49
1.PREVENIREA RELELOR TRATAMENTE SI A CRUZIMII 49
1.1.Scopul strategiei de comunicare 49
1.2.Obiective 49
1.3.Public tinta 50
1.4.Canale de comunicare 50
1.5.Instrumente de informare 51
1.6.Monitorizarea activitatii de informare si publicitate 52
1.7.Evaluarea strategiei de comunicare 52
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 59


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
NOTIUNI, TRASATURILE DEFINITORII SI DEFINITII
1.INTRODUCERE
1.1. Prezentare
A apara animalele pare o idee moderna si, deci, recenta. Cu toate acestea, propaganda in favoarea drepturilor lor este documentata ca datand inca din Antichitate. Lumea antica greaca isi avea deja "activistii" ei pentru drepturile animalelor, unii dintre ei personalitati ale vremii. Pitagora (sec. al VI-lea i.Hr.) propovaduia respectul pentru animale dintr-un motiv foarte puternic: credea in transmigratia sufletelor. Ucigand un animal, omul si-ar fi putut omori unul dintre stramosi. Pitagora era un adept al vegetarianismului si respingea utilizarea animalelor ca hrana pentru oameni si chiar ca jertfe aduse zeilor.
Totusi, cea care a prevalat in societatea vechilor greci si in culturile europene ce i-au urmat a fost nu conceptia lui Pitagora, ci a lui Aristotel (384-322 i.Hr). Autorul monumentalei istorii a animalelor le situa pe acestea mult inapoia omului in ierarhia fiintelor vii pe scala naturae; in opinia sa, animalele erau irationale, deci nu trebuiau privite si tratate in acelasi mod ca omul, fiinta rationala. 
Timp de peste douazeci de secole, conceptia acestuia din urma a dominat gandirea umana in Europa. Evul Mediu, desi in mare masura tributar lui Aristotel, a avut totusi ganditorii sai independenti, iar conceptia asupra animalelor a facut subiectul multor discutii intre invatatii vremii. Teologii, in special, s-au aplecat asupra chestiunii, dezbatand tema rationalitatii animalelor, a distantei care le separa de om si, ca o consecinta evidenta, a drepturilor si indatoririlor animalelor. 
Dezbaterile secolului al XXI-lea despre cum oamenii ar trebui sa se comporte cu animalele dateaza de prin istoria antica Ideea ca folosul animalelor de catre oameni pentu hrana, imbracaminte, divertisment si ca subiecte de cercetare este acceptabil din punct de vedere etic isi are originea din doua surse principale. Prima este ideea unei ierarhii divine bazata pe conceptul teologic de ,,stapan", din Cartea Genezei (1:28), unde lui Adam ii este dat ,,sa stapaneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamantul si peste toate taratoarele care se misca pe pamant". Desi conceptul de stapanire nu trebuie sa implice drepturi de proprietate, a fost, de-a lungul secolelor, interpretat pentru a presupune o forma de posesiune. A doua consta in ideea conform careia animalele sunt inferioare din cauza ca duc lipsa de rationalitate si limba , si merita, ca atare, mai putina consideratie decat fiintele umane, sau chiar deloc. Dezvoltand mai departe, apare notiunea ca animalele individuale nu au identitate morala separata: un caine e doar un exemplu al clasei de caini, iar responsabiltatea sau grija umana se aplica unei clase, nu individului. Aceasta duce la argumentul ca folosul unui animal este acceptabil atata timp cat specia nu este amenintata cu extinctia 
Lumea animala este interesanta atat prin diversitatea formelor ei, cat si prin nemarginita varietate a conditiilor mediului de trai terestru si acvatic. 
Unii filosofi destul de reputati incearca sa atribuie exclusivitate numai oamenilor. Insa specialistii care studiaza comportarea animalelor le atrag atentia asupra proceselor evolutiei, care nu trebuie ignorate atunci, cand primii afirma ca omul a dobandit chiar de la inceput insusirile exclusivitatii si ca aceste insusiri nu se manifestau de loc la stramosii lui preumani.
Comunitatea formelor de comportare a omului si animalelor este dovedita de fapte reale, care ne pot furniza informatii pretioase despre noi insine. 
Dezbaterile secolului al XXI-lea despre cum oamenii ar trebui sa se comporte cu animalele dureaza de prin istoria antica. Ideea ca folosul animalelor de catre oameni pentu hrana, imbracaminte, divertisment si ca subiecte de cercetare este acceptabil din punct de vedere etic isi are originea din doua surse principale. Prima este ideea unei ierarhii divine bazata pe conceptul teologic de ,,stapan", din Cartea Genezei (1:28), unde lui Adam ii este dat ,,sa stapaneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamantul si peste toate taratoarele care se misca pe pamant". 
Desi conceptul de stapanire nu trebuie sa implice drepturi de proprietate, a fost, de-a lungul secolelor, interpretat pentru a presupune o forma de posesiune. 
Acesta nu invoca drepturile ca tertip retoric pentru a-si impune punctul de vedere, fara a face efortul de a-l proba, asa cum ii acuza pe utilitaristi. Spre deosebire de John Stuart Mill care pledeaza pentru drepturile morale ca cerinte valide, Regan incerca sa le demonstreze validitatea, nu doar sa o afirme. In teoria sa referitoare la drepturile animalelor, Regan foloseste cateva concepte pe care le voi clarifica de acum pentru a se intelege metoda inductiva folosita. Astfel, prin agenti morali trebuie sa se inteleaga indivizii care detin o varietate de capacitate complexe, in special cea de a formula principii morale impartiale pe baza carora pot decide ce trebuie facut din punct de vedere moral si sunt capabili sa aleaga daca sa actioneze sau nu asa cum cere moralitatea lor. Pacientii morali nu pot sa faca rau sau bine, sunt dotati cu sensibilitate, constiinta, au anumite calitati cognitive si volitionale (de a avea amintiri).


Fisiere in arhiva (1):

  • Protectia Juridica a Animalelor Domestice.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!