Abrevieri 2 Capitolul 1. Introducere 3 Capitolul 2. Protectia drepturilor copilului. Autoritatea parinteasca 5 2.1. Cadrul legal 5 2.2. Notiunea de copil 6 2.3. Principiile care stau la baza protectiei si promovarii drepturilor copilului 7 2.3.1. Principiul interesului superior al copilului 7 2.3.2. Egalitatea sanselor si nediscriminarea 7 2.3.3. Responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti 10 2.3.4. Primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului 11 2.3.5. Respectarea demnitatii copilului 12 2.3.6. Ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul de sau de maturitate 14 2.4. Autoritatea parinteasca 15 2.4.1. Principiile si durata autoritatii parintesti 16 2.4.2. Continutul autoritatii parintesti 17 2.4.3. Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului 17 2.4.4. Drepturile si indatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului 21 2.4.5. Efectele desfacerii casatoriei cu privire la raporturile personale dintre parinti si copii 21 Capitolul 3. Masuri de protectie speciala a copilului 22 3.1. Plasamentul 22 3.2. Plasamentul in regim de urgenta 22 3.3. Supravegherea specializata 23 3.4. Asistenta maternala, masura de protectie luata in interesul superior al copilului 23 3.5. Adoptia - masura de protectie alternativa a copilului 24 3.5.1. Reglementarea legala nationala si internationala 28 3.5.2. Conditiile legale de fond si forma ale adoptiei 29 3.5.3. Raporturile dintre adoptator si adoptat. Autoritatea parinteasca 35 Capitolul 4. Jurisprudenta 36 4.1. Exercitarea autoritatii parintesti in comun 36 4.2. Plasament minor. Necesitatea mentinerii sistemului de protectie speciala 37 Capitolul 5. Concluzii 39 Bibliografie 41
Am optat pentru tema ,,Protectia si promovarea drepturilor copilului", pentru a o dezbate in cadrul acestei lucrari de licenta, deoarece, consider ca din cele mai indepartate timpuri situatia speciala a copilului, a constituit subiect de dezbatere in doctrina romaneasca si internationala, precum si in jurisprudenta. Statuarile juridice au urmarit sa instituite noi masuri de protectie a copilului, tinand cont de starea de vulnerabilitate si de nevoie de protejare a acestuia. In trecut, copilul era privit ca un obiect, pe care parintii il puteau vinde sau chiar ucide. Odata cu evolutia societatii, copiii au devenit subiecti de drept si au beneficiat in acest fel de protectie juridica. Intrucat, in prezent, copilul este considerat subiect de drept, acesta beneficiaza de masuri de protectie si drepturi fundamentale. Copilul a devenit astfel titlularul drepturilor fundamentale ale omului, la fel ca si persoanele adulte. Desi copilul, pana la o anumita varsta, nu prezinta gradul de maturitate necesar pentru a lua parte la viata juridica, cu ajutorul parintilor isi poate exercita drepturile fundamentale care ii sunt recunoscute de lege. Aceasta noua conceptie, cu privire la proteguirea copilului a fost exprimata la nivel international, prin adoptarea Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite, cu privire la drepturile copilului, care ulterior a fost ratificata si tara noastra, prin intermediul Legii nr. 272/2004. In Romania, putem observa ca exista o presiune sociala certa asupra sistemului de protectie a copilului, creata de frecventa mare de copii abandonati la varste fragede, in maternitati sau sectii de pediatrie, aceasta situatie fiind explicabila si datorita starii socio-economice precare a unei categorii de persoane. In cadrul acestei lucrari de licenta am avut in vedere tratarea aspectelor considerate esentiale pentru o dezvoltare optima a copilului si pentru formarea unei legaturi stranse intre parintii si copii, sau intre asistentii maternali profesionisti si copii institutionalizati. De asemenea, am tinut cont de importanta institutiei specifice dreptului civil, respectiv a adoptiei nationale, care prezinta o importanta deosebita in cadrul sistemului de drept romanesc. Prin intermediul adoptiei cu efecte depline, se creeaza o ,,noua familie", respectiv noi relatii de familie intre cel adoptat si familia adoptatoare. Acestia din urma trebuie sa se ocupe de cresterea, educarea si ingrijirea copilului ca niste parintii naturali. Lucrarea de fata este structurata in cinci capitole. Primul capitol prezinta informatii generale cu privire la motivare alegerii temei si actualitatea acesteia. Acest capitol este unul introductiv. Cel de-al doilea capitol, puncteaza protectia drepturilor copilului si autoritatea parinteasca. In cadrul acestui capitol am abordat cadrul legal al protectiei drepturilor copilului, notiunea de copil si principiile generale care stau la baza protectiei si promovarii drepturilor copilului. De asemenea, am detaliat autoritatea parinteasca, cu principiile, durata, continutul si drepturile si obligatiile cu privire la persoana si bunurile copilului. Ultima sectiune prezinta pe scurt, efectele desfacerii casatoriei cu privire la raporturile personale dintre parinti si copii. Capitolul trei, prezinta masurile de protectie speciala a copilului, reglementate de Legea nr. 272/2004, respectiv plasamentul, plasamentul in regim de urgenta, supravegherea specializata. In cadrul acestuia am detaliat si asistenta maternala, ca masura de protectie luata in interesul superior al copilului si adoptia ca masura de protectie alternativa a copilului. Capitolul patru, este rezervat jurisprudentei, in scopul evidentierii practice a exercitarii autoritatii parintesti in comun si plasamentul minorului si necesitatea mentinerii acestei masuri in cadrul sistemului de protectie speciala. Ultimul capitol este destinat concluziilor aferente acestei lucrari. Lucrarea mai contine si o sectiune separata in care am cuprins bibliografia utilizata pentru conceperea acesteia. CAPITOLUL 2 PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI 2.1. Cadrul legal Pana la inceputul secolului al XX-lea, copiii au fost tratati de membrii familiei si de societate ca o prelungire a parintilor, fara a se tine cont de drepturile lor proprii. Din datele furnizate de doctrina putem observa ca pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, copiii erau vanduti de proprii parinti, iar in situatia in care un copil in varsta de 7 ani era acuzat de furt, el putea fi ucis. Conceptia conform careie, minorii ar detine drepturi si ca acestea sunt diferite in mod esential de cele prevazute in cazul adultilor, este relativ recenta. Abia in secolul al XX-lea se reglementeaza in legislatiile constitutionale europene, drepturile copilului. Astfel, statul a devenit constient de responsabilitatea sa fata de copii si de imperativitatea interventiei acestuia in situatia in care viata sau integritatea copiilor este pusa in pericol. Dupa cum am specificat anterior, la inceptul secolului al XX-lea, marea majoritate a statelor occidentale contineau statuari cu privire la prerogativele si indatoririle paritilor fata de copii lor si la obligatiile statelor de a lua masurile neceare pentru ocrotirea acestora din urma. In categoria protectiei drepturilor copilului, statuarea interna se intemeiaza pe actele internationale pe care tara noastra le-a ratificat, si a caror forta juridica urmeaza regula fundamentala a preeminentei asupra statuarilor interne, prevazut de art. 20 din Constitutie. Printre actele internationale care fac referire la protectia drepturilor copilului se numara Conventia ONU din anul 1989 si care a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990 si Conventia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale, implementata de tara noastra prin Legea nr. 30/1994. Despre Conventia Organizatiei Natiunilor Unite, s-a afirmat in literatura de specialitate ca ar constituie actul de temelie al protectiei drepurilor copilului, deoarece constituie primul act normativ care amalgameaza drepturile si libertatile copilului, cu forta juridica obligatorie (Avram, 2013). Importanta acestei Conventii este majora. Astfel, s-a renuntat la ideea conform careia, copilul ar reprezenta doar obiectul protectiei manifestata de reprezentantii legali. In acest fel, Conventia a largit sfera de actiune a continutului capacitatii juridice a copilului, evidentiind ansamblul de drepturi care apartin acestuia. De asemenea, prerogativele si indatoririle parintesti trebuie privite din ambele puncte de vedere, adica trebuie sa se tina cont atat de drepturile pe care le au parintii in raport cu copii lor minori, dar si de drepturile corelative pe care le au copii in raport cu acestia. Nu trebuie sa uitam ca si copii fac parte din cateogoria subiectilor de drept, fapt pentru care si acestia au drepturi si obligatii in raport cu proprii lor parinti. Conventia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale ale copilui, a reglementat in cadrul art. 8 dreptul la respectarea vietii private si de familie. Astfel, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului constituie un criteriu de baza si indispensabil pentru indrumarea statuarilor interne si a jurisprudentei noastre nationale. Ambele conventii, la care am facut anterior referire, constituie din punctul nostru de vedere temelia intregii constructii a reglementarilor nationale. In momentul de fata, legislatiile tarilor europene contin in mod expres, dreptul de protectie al copiilor si al persoanelor care se afla in situatii speciale. In Romania, dupa revolutie, s-au efectuat numeroase modificari in legislatia civila, fapt care a condus la renuntarea unor masuri injuste din practica in domeniu. Pana la adoptarea actualului cod civil, mijloacele de protectie ale copilului, desi au fost mentinute, au sufiert unele completari si imbunatatiri. O atentie sporita s-a acordat protectiei copilului, si a procedurii adoptiei, in acest cadru producandu-se cele mai multe modificari. Astfel, s-au adoptat numeroase legi, s-au creat noi mijloace si institutii de proteguire a copilului ori a celorlalte persoane vulnerabile.
2.Albu I. (1975). Dreptul familiei, Editura E.D.P. 3.Alexiu M. (2010). Protectia si ocrotirea copiilor abandonati, Editura Polirom 4.Avram M. (2013). Drept civil. Familia, Editura Hamangiu 5.Avram M. (2001). Adoptia nationala si internationala, Editura All Beck 6.Bacaci Al., Dumitrache C.V., Hageanu C. (2009). Dreptul familiei, editia a 6-a, Editura C.H.Beck 7.Badiu A. (2008). Sistemul national de asistenta sociala azi, Editura Agnos 8.Bercea F. (2003).O modalitate eficienta de abordare a muncii in reteaua judeteana de asistenta maternala. In revista de asistenta sociala nr. 3-4. 9.Bogdan S. (2009). Drept penal, Partea speciala, Editura Universul Juridic 10.Boroi G.,Stanciulescu L. (2012). Institutii de drept civil in reglementarea Noului cod civil, Editura Hamangiu 11.Butiuc C. (2006). Criminologie, Note de curs, Editura Universitatii Lucian Blaga 12.Birsan C. (2005). Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, vol I, Drepturi si libertati, Editura All Beck 13.Chelaru E. (2012). Drept civil. Persoanele in reglementarea Noului cod civil, Editia a 3-a, Editura C.H.Beck 14.Cojocaru D. (2008). Copilaria si constructia parentalitatii,Editura Polirom 15.Crisu A. (2011). Drept procesual penal, Editura Hamangiu 16.Stan D. (2003). Fundamentarea asistentei sociale in spatiul romanesc, Editura Polirom 17.Filipescu I. (2000). Tratat de dreptul familiei, Editura All Beck 18.Filipescu I. (1992). Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate, Editura All Beck, 19.Filipescu I.,Jacota M. (1976). Drept international privat, Editura Didactica si Pedagogica 20.Frentiu G.C.(2013). Dreptul familiei, Practica judiciara conform Noului cod civil, Editura Hamangiu 21.Gilles F., Neculau A.(2003). Violenta. Aspecte psihologice, Editura Polirom 22.Isac L. (2008). Servicii sociale pentru copii, tineri si familie. Editura Agnos 23.Jaeger T. Bowman P, Bowman C. (2005). Understending disability: inclusion, access, diversity and civil rights, Praeger Publishers 24.Lupan E., Sztranyiczki S. (2012). Persoanele in conceptia Noului cod civil, Editura C. H. Beck 25. Macovei E. (2006). Suras, lacrima, speranta, Editura Psihomedia 26.Miftode V. (2002). Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare, Editura Lumen 27.Mitan M., Chirica S. (2011). Locuinta familiei - institutie nou reglementata in Noul cod civil, Revista Saptamana Financiara, 2011, p. 93. 28.Mitrofan M., Mitrofan N. (1991). Familia de la A la Z, Editura Stiintifica, Bucuresti 29.Munteanu A. (2003). Violenta in familie si maltratarea copilului, Editura Polirom 30.Muntean A.( 2009). Psihologia dezvoltarii umane, Editura Polirom 31.Neacsu I., Mares R., Nica M., Tineretul si educatia pentru valorile non-violentei, Editura Semne 32.Panaite D.( 2010). Abecedarul cunoasterii copilului meu, Editura Grafit 33.Petroman P. (2003). Psihologia familiei, Editura Eurobit 34.Selejan - Gutan B. (2004). Protectia europeana a drepturilor omului, Editura All Beck 35.Selejan - Gutan B. (2004). Drept constitutional si institutii politice, Vol. I, Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu Jurisprudenta Trib. Bistrita - Nasaud, sectia civila, sentinta nr. 109 din 29 noiembrie 2012, nepublicata.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
