Protectionism si liber schimb in comertul international

Cuprins licenta Cum descarc?

Cap. I. ANALIZA MICRO SI MACROECONOMICA PRIVIND AVANTAJELE SCHIMBULUI INTERNATIONAL 1 1.1. Costul de oportunitate si avantajul comparativ in situatie de autarhie 1 1.1.1 Costul de oportunitate in tara A  1 1.1.2. Costul de oportunitate in tara B 2 1.2. Avantajul comparativ si avantajele schimbului international 3 1.2.1. Echilibrul schimburilor internationale si efectele sale asupra productiei si consumului 5 1.2.2. Castigurile si raporturile de schimb 6 
Cap. II. ASPECTE GENERALE PRIVIND BARIERELE IN CALEA COMERTULUI INTERNATIONAL  9 2.1. Prezentare generala a politicilor comerciale 9 2.2. Protectionismul tarifar - forma traditionala a politicii comerciale 11 2.2.1 Taxele vamale - aspecte conceptuale 11 2.2.2. Tarifele vamale si teritoriul vamal 11 2.2.3. Taxele vamale si raportul de schimb 11 2.2.3.1. Analiza efectelor generale produse de taxele vamale 12 2.2.3.1. Modalitatile de calcul si de percepere a taxelor vamale 12 2.2.3.2. Protectia vamala efectiva 16 2.3. Costurile si beneficiile taxelor vamale 16 2.3.1. Efectele unei taxe vamale asupra unei tari mici in comparatie cu efectele asupra unei tari mari 18 2.3.2. Efectul de redistribuire  18 2.3.3. Efectul asupra venitului 20 2.3.4. Efectele protectiei 21 2.3.5. Efectul comercial. Paradoxul lui Metzler 22
Cap. III. PROTECTIONISMUL NETARIFAR SI NOUL PROTECTIONISM 24 3.1. Despre protectionismul netarifar  24 3.2. Cererea de protectie si oferta de protectie 25 3.2.1. Cererea de protectie si purtatorii cererii 26 3.2.2 Manifestarea cererii - restrictii si factori favorizanti 27 3.2.3.Oferta de protectie 28 3.3. Instrumentele protectionismului netarifar 30 3.3.1. Contingentele  30 3.3.2. Subventiile  38 3.3.3. Masurile antidumping 41 3.4. Noul protectionism 44 3.4.1. Restrictiile voluntare la export (VER) 44 3.4.2. Alte bariere netarifare 45 3.5. Discriminarea internationala prin pret 46
Cap.IV LIBERALIZAREA - O NOUA ORIENTARE A COMERTULUI INTERNATIONAL 49 4.1. Liberul achimb, intre solutie si necesitate 49 4.1.1. Politica de liber schimb 49 4.1.2. Cazul liberului schimb si legea avantajului absolut 50 4.1.3. Eficienta liberului schimb  51 4.2. Comertul liber aduce beneficii 53 4.3. Liberalizarea are costurile ei  56
Cap. V COMERT LIBER SAU PROTECTIONISM? 58 5.1. Argumente pro si contra liber schimb 58 5.1.1. Argumente in favoarea liberului schimb 59 5.1.2. Argumente contra liberului schimb 60 5.2. Argumente in favoarea protectionismului 64 5.2.1. Securitatea nationala 64 5.2.2. Argumentul industriilor tinere ( Infant-industy) 65 5.2.3. Argumentul industriei mature 67 5.2.4. Substituirea importurilor 69 5.2.5. Atragerea de investitii straine 70 5.2.6. Promovarea exporturilor 70 5.3. Liberalizarea, protectionismul si bunastarea unei natiuni 73
BIBLIOGRAFIE  76


Extras din licenta Cum descarc?

Tarile se angajeaza in comertul international ,in primul rand datorita avantajelor ce se obtin din acestea. Ele apeleaza la comertul international datorita faptului ca sunt diferite unele de altele si asemenea indivizilor ,ele pot obtine beneficii ca urmare a acestor diferente, cu conditia insa ca fiecare sa se axeze pe ceea ce produce relativ mai bine.
Pentru masurarea costului de oportunitate ,in teoria comertului international ,se utilizeaza frontiera posibilitatilor de productie. In acest scop vom lua in considerare doar doua tari, A si B, si vom studia efectele comertului international intre cele doua tari. 
1.2.1 Costul de oportunitate in tara A 
In figura 1.1. sunt prezentate posibilitatile de productie ale tarii A care poate obtine cereale si automobile pe orice punct al frontierei de productie. Locuitorii din tara A consuma sau utilizeaza toate cerealele sau automobilele pe care le produc iar economia tarii se regaseste in punctul de intersectie a din figura. Astfel tara A produce si consuma 15 mld. tone cereale si 8 milioane de masini pe an. Intrebarea care se pune est urmatoarea care este costul de oportunitate al automobilelor in aceasta tara ?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie calculata panta curbei posibilitatilor de productie in punctul a. In acest scop se va trasa o dreapta tangenta la curba in punctul a si se va calcula panta acestei drepte. Panta curbei corespunde raportului intre variatia numarului de tone si variatia numarului de masini. Asa cum indica si triunghiul hasurat din figura , in punctul a , daca numarul de masini produse creste cu 2 milioane , productia de cereale se reduce cu 18 miliarde tone Panta este deci egala cu raportul dintre 18 miliarde si 2 milioane ,deci 9000. Altfel spus , pentru a produce o masina in plus , tara A trebuie sa reduca cu 9000 de tone productia de cereale. Costul de oportunitate al unei masini corespunde celor 9000 de tone de cereale sau 9000 tone de cereale   Figura 1.1. Costul de oportunitate in tara A Sursa: Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992
Tara A produce si consuma anual 15 miliarde de tone de cereale si 8 milioane de masini Aceasta combinatie de productie si consum este reprezentata de punctul a de pe frontiera posibilitatilor de productie. Costul de oportunitate este masurat de panta frontierei posibilitatilor de productie In punctul a 2 milioane de masini costa 18 miliarde de tone de cereale In acelasi fel ,o masina costa 9000 tone de cereale , si 9000 tone de cereale pot fi schimbate pe o masina. 
1.1.2. Costul de oportunitate in tara B
Frontiera posibilitatilor de productie a tarii B, cealalta tara a modelului nostru de economie mondiala, este data in figura 1.2. Asemenea locuitorilor din tara A, locuitorii din tara B consuma sau utilizeaza toate cerealele si toate masinile pe care le produc ,adica 18 miliarde de tone cereale si 4 milioane de masini anual. 
Aceasta combinatie de productie este reprezentata pe grafic de punctul a'. Pentru a putea obtine costul de oportunitate in tara B se pot efectua aceleasi calcule ca in cazul tarii A. In punctul a' o masina costa 1000 de tone de cereale sau 1000 de tone de cereale pot fi schimbate pe un automobil. Figura 1.2. Costul de oportunitate in tara B Sursa: Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la  microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992 
Tara B produce si consuma anual 18 miliarde tone cereale si 4 milioane de masini. Costul de oportunitate corespunde pantei frontierelor de productie. In punctul a" ,6 milioane de masini costa 6 milioane tone de cereale. Altfel spus, o masina costa 1000 tone cereale sau 1000 tone cereale pot fi schimbate pe o masina.1.2. Avantajul comparativ si avantajele schimbului international 
Costurile de oportunitate ale masinilor si ale cerealelor pentru tarile A si B sunt prezentate in tabelul 1.Astfel ,masinile sunt mai ieftine in tara B decat in tara A : o masina costa 9000 tone cereale in tara A , dar numai 1000 tone cereale in tara B In aceeasi maniera ,cerealele sunt mai ieftine in tara A unde 9000 tone de cereale nu costa decat o masina ,in timp ce in tara B aceeasi cantitate costa de noua ori mai mult.
Se poate afirma ca tara B detine un avantaj comparativ in productia de masini , iar tara A detine un avantaj comparativ in productia de cereale. O tara detine un avantaj comparativ in productia unui bun daca il poate produce la un cost de oportunitate inferior celui dintr-o alta tara. 
Daca tara B poate sa cumpere cereale la costul de productie din tara A ,pentru o masina ea va obtine 9000 tone cereale. Acest pret este net inferior costului de productie al cerealelor din tara B, unde trebuie sa se renunte la 9 masini pentru a produce 9000 tone cereale. Deci, este avantajos pentru tara B de a-si cumpara cerealele la pretul tarii A.
Pe de alta parte, daca tara A poate sa-si procure masinile la pretul practicat in tara B, ea va obtine o masina in schimbul a 1000 tone cereale. Intrucat producerea unei masini costa 9000 tone cereale in tara A, in urma schimbului international ea va avea de castigat.
Tabelul nr.1.1. 
Costurile de oportunitate ale masinilor si cerealelor in tarile A si B Costurile de oportunitate
Tari Masini Cereale
A 1 masina costa 9000 tone 9000 tone valoreaza 1 masina 
B 1 masina costa 1000 tone 1000 tone valoreaza 1 masina
Sursa: : Michael Parkin ,Claude Denys Fluet ,Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1992 Obtinerea avantajelor in urma schimbului
Modul in care cele doua tarii schimba produse intre ele respectiv piata automobilelor este prezentata in figura 1.3. Pe axa orizontala este prezentat numarul masinilor schimbate intre cele doua tarii, iar pe verticala pretul unei masini, dar exprimat prin costul sau de oportunitate. In absenta schimbului international acest, pret este de 9000 tone cereale in tara A(punctul a ),iar in tara B acest pret este de 1000 tone cereale (punctul a').
Cu cat pretul unei masini este mai mic exprimat in tone cereale, cu atat este mai mare numarul de masini pe care tara A doreste sa-l importe din tara B. Acesta relatie este ilustrata prin curba cu panta negativa din figura 3 reprezentand cererea de import de masini din partea tarii A.


Fisiere in arhiva (6):

  • bibl.-cuprins.doc
  • CAP.1comer. intrnat..doc
  • CAP.2politici si taxe vamale.doc
  • CAP.3. PROT NETARIFAR.doc
  • cap.4 lib.sch..doc
  • cap.5 prot sau lib.sch..doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Burnete Sorin, Comert International, Editura Economica, Bucuresti, 1999
2. Ghibutiu, A., Politici comerciale in relatiile economice internationale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984
3. Gilpin, R., Economia politica a relatiilor internationale, Editura Du Style, Bucuresti, 1999
4. Manoilescu M. Forte nationale productive si comertul exterior - Teoria protectionismului si a schimbului international, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986
5. Krugman Paul, Economie Internationale ,Ed. Economique,Paris 1997
6. Krugman Paul, ,,Liberul schimb, solutie de rang secund?" Tribuna Economica,nr.21 din 1994
7. Krugman Paul, ,,Liberul schimb, solutie de rang secund?" Tribuna Economica, nr.22 din 1994
8. Krugman Paul, ,,Liberul schimb, solutie de rang secund?" Tribuna Economica, nr.23 din 1994
9. Mia Mikic, International Trade, St. Martin s Press Inc., New York 1998
10. Negrescu Dragos, Protectionism Netarifar, Editura Economica , Bucuresti , 1998 
11. Parkin Michael, Claude Denys Fluet, Robin Bade, Intoduction a la microeconomie moderne, Edition du Renouveau Pedagogique Inc., 1995 
12. Rotariu Ioan, Cadrul institutional al reltiilor economice internationale, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 1997
13. Rotariu Ioan, Managementul relatiilor financiar valutar internationale, Editura Facla Timisoara , 1996
14. Spencer M. H. , Amos O. N., Contemporary macroeconomics, Worth Publischers, New York, 1993
15. Salvatore Dominik, International Economics, MacMillan Publishing Co.,New York 1995
16. Suta Nicolae, Comert international si poloitici comerciale contemporane, Ed.Eficient, Bucuresti,1999, vol.I
17. Suta Nicolae, Comert international si poloitici comerciale contemporane, Ed.Eficient, Bucuresti,1999, vol.II
18. Suta Nicolae, Istoria comertului exterior romanesc, Ed. Eficient, Bucuresti, 1996
19. Suta Nicolae, Selejan Suta Sultana, Doctrine Economice, Ed.Eficient Bucuresti, 1996
20. Silasi Grigore, Integrare monetara europeana - intre teorie si practica, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 1997
21. Trouvelot Sandrine, , ,,L OMC , un arbitre sous influence" Problemes Economiques, nr.2611-2612, 7-14 aprilie 1999
22. Ivanciu Nicolae Valeanu, Tratat de doctrine economice, Regia Autonoma ,,Monitorul Oficial", Bucuresti, 1996
23. Yarbrough B.V ,Yarbrough R.M., ,,The World Economy: Trade and Finance" The Dryden Press, Orlando, 1990.
24. Eurostat.com
25. Zeletin, Stefan, Neoliberalismul ,Studii asupra istoriei si politicii burgheze romane, Editura Humanitas, Bucuresti, 1991


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!