Psihologie Judiciara

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I - INSTITUTIA JUDECATII DIN PERSPECTIVA 
DUELULUI JUDICIAR 
Sectiunea I - Duelul judiciar 
1.1. Institutia judecatii 
1.2. Implicatiile psihologice ale duelului judiciar 
1.3. Rolul activ al judecatorului vis-a-vis de principiul 
contradictorialitatii si nemijlocirii in judecarea 
pricinii 
1.4. Consideratii psihologice asupra impartialitatii si
echilibrului judecatorului cu privire la aprecierea 
probelor 
Sectiunea II - Problematica raportului aparare-acuzare 
2.1. Psihologia acuzatorului public 
2.2. Psihologia avocatului
CAPITOLUL II - PSIHOLOGIA INTIMEI CONVINGERI
Sectiunea I - Consideratii psihologice asupra intimei 
convingeri. Definitii. 
Sectiunea II - Evaluarea si coroborarea probelor in procesul 
formarii convingerii intime 
2.1. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
2.2. Declaratiile partii vatamate 
2.3. Declaratiile martorului 
2.4. Inscrisurile 
2.5. Inregistrarile audio sau video 
2.6. Fotografiile
2.7. Constatarile tehnico-stiintifice
2.8. Constatarile medico-legale
2.9. Expertizele 
2.10.Mijloacele materiale de proba 
Sectiunea III - Garantii psihologice si de personalitate ale 
intimei convingeri
CAPITOLUL III - PROBLEMATICA PSIHOLOGICA A 
DELIBERARII SI A OPINIEI SEPARATE
Sectiunea I - Deliberarea
Sectiunea II - Opina separata
CAPITOLUL IV - CERCETARE APLICATIVA. 
STUDII DE CAZ.
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

CONSIDERATII DE PSIHOLOGIE JUDICIARA 
ASUPRA ALGORITMULUI JUDECATII
Note introductive
cu privire la oportunitatea si importanta institutiei judecatii privita din perspectiva psihologiei judiciare
Societatea umana, in devenirea ei istorica, nu a evoluat haotic, la intamplare, chiar daca traiectoria ei evolutiva ii era necunoscuta.
Inca din fazele initiale ale existentei fiintei umane s-au instituit, din necesitati practice, minime reguli de conduita care, cu timpul, s-au transformat in norme, devenind obligatorii pentru toti membrii unei comunitati. In acele minimale reglementari ale raporturilor interumane, iar apoi intergrupale, isi are originea dreptul care, treptat, intr-un proces complex si de lunga durata, se transforma in stiinta de sine statatoare si practica sociala. Stiinta dreptului, indiferent de dezbaterile care au loc pe plan teoretic, este una dintre cele mai importante discipline socio-umane.
Psihologia judiciara, ca stiinta si practica, se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii. 
Daca vrem sa intelegem omul, va trebui sa-1 privim, nu ca pe un robot, egal cu sine si identic eu semenii sai, ci sa recunoastem inegalitatea inzestrarii sale native, faptul ca oamenii nu sunt la fel inca din faza conceptional genetica. Sansa fiintei umane -- la nivel individual -- de a fi unica si irepetabila constituie frumusetea ine!galabila a coexistentei de structuri temperamentale si biotipologice infinite, slefuite social in caractere si personalitati diferentiate ca potential de educabilitate, invatare si subordonare in raport cu norma juridica. 
Actul de justitie nu poate fi inteles si acceptat in afara dezideratului princeps care guverneaza intentia legiuitorului, si anume: ,,aflarea
adevarului". Numai asa poate fi garantat scopul procesului penal: constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Este limpede, asadar ca, infaptuirea actului de dreptate, in efortul ecforarii realitatii infractionale sub aspectul sau material obiectiv (fapta), se adreseaza nu unor concepte abstracte, ci unor realitati concrete, aflate prin excelenta pe terenul psihologiei judiciare: persoana faptuitorului din perspectiva laturii sale subiective - vinovatia. Din aceasta perspectiva, psihologia judiciara impune o serie de exigente fara indeplinirea carora actul de justitie ramane un exercitiu steril, tehnicist, lipsit de credibilitate si forta, erodat continuu de propria-i ineficienta si cazand in desuetudine.
Magistratul mileniului trei, motivat de simtul datoriei dusa pana la capat, nu poate fi decat un jurist competent si, totodata, un fin psiholog.
In arsenalul stiintifico-tehnic al pregatirii sale, informatiile pendinte ariei de aplicabilitate a psihologiei judiciare vor avea, asadar, o prioritate absoluta.
De altfel, in generozitatea sa ca stiinta si practica, psihologia judiciara se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii.
Din aceasta perspectiva, psihologia judiciara se defineste drept disciplina distincta, cu un pronuntat caracter pragmatic, informativ-formativa si de cultura profesionala a magistratului in statul de drept, care are ca obiect studierea nuantata si aprofundata a fiintei umane (persoana) implicata in drama judiciara, in scopul obtinerii cunostintelor si evidentierii legitatilor psihologice, apte sa funda!menteze interpretarea corecta a conduitelor umane cu finalitate judiciara sau criminogena.
Impactul psihologiei judiciare asupra demersului actului de dreptate este resimtit pe doua directii majore:
a) Pe de o parte, il ajuta pe magistrat la intelegerea aprofundata si nuantata a individului uman (autor, victima, martor etc.), participant la drame judiciare si, pe de alta parte, ii ofera un ajutor imediat, avertizandu-1 asupra propriilor sale limite caracterial-psihologice si atitudinal-aptitudinale, exersandu-i autocontrolul si oferindu-i, totodata, acele strategii tehnice si mijloace cu ajutorul carora aceste limite pot fi depasite.
b) Avand deci de judecat omul, magistratul trebuie sa-1 priveasca din perspectiva persoanei, care in mod obisnuit actioneaza rational, de multe ori automat nu o data insa si irational, justitia in evolutia ei tinzand prin interventie preventiv-ofensiva eficace sa reduca si sa ingradeasca din ce in ce mai mult potentialul de rationalitate criminogena al fiintei umane.
In generozitatea abordarii personalitatii individului implicat in conflictul cu legea, aceasta teza trateaza problematica institutiei judecatii pe coordonatele a trei mari directii:
- duelul judiciar (acuzare - aparare)


Fisiere in arhiva (1):

  • Psihologie Judiciara.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!