Publicitatea

Cuprins licenta Cum descarc?

Argument.pag. 3
I. Publicitatea-instrument economic sau mijloc de (re)producere a socialului.pag 5
1. Comunicare de masa.pag.5
2. Debuturile publicitatii.pag.9
3. Stabilirea programului de publicitate.pag. 12
1. Stabilirea obiectivelor de publicitate.pag. 12
2. Stabilirea bugetului de publicitate.pag. 14
3. Strategia de publicitate.pag. 14
4. Evaluarea publicitatii.pag. 19
4. Publicitate, societate si cultura.pag. 19
5. Moduri de a face publicitate.pag. 22
II. Perspective asupra elementelor de persuasiune din publicitate.pag. 26
1. Teorii despre persuasiune.pag. 26
1. Teoria lui Arisotel.pag. 26
2. Teorii moderne. Modelul Shannon si Weaver.pag. 27
3. Modelul lui Rank.pag. 27
4. Teoria lui Skinner.pag. 28
5. Teoria deprinderii sociale.pag. 29
2.Dimensiuni persuasive discursului publicitar.pag. 29
1. Persuasiunea in limbajul publicitar. pag. 29
2. Alte elemente persuasive prezente in publicitate.pag. 40
III. Dimensiuni persuasive ale discursului publicitar.pag. 42
1. Aspecte metodologice. Analiza de continut ca tehnica de cercetare.pag.42
2. Prezentarea generala a cercetarii.pag. 43
3. Obiectivele cercetarii.pag. 45
4. Interpretarea rezultatelor.pag. 46
5. Concluzii.pag. 70
BIBLIOGRAFIE.pag. 74


Extras din licenta Cum descarc?

Argument
In postmoderna noastra paradigma a comunicarii, constructele de tip mass-media au devenit obiectele preferate ale cercetarii sociologice, filosofice, politice si lingvistice. Care este sensul acestui demers? Ce se schimba atunci cand intelegem ce inseamna comunicarea in postmodernitate? Ce relevanta poate avea pentru existenta cotidiana a fiecaruia dintre noi, un mod critic de raportare la fenomenul publicitar? Aceste sunt doar o mica parte dintre intrebarile care si-au castigat statutul de a fi esentiale pentru evul contemporan. Ele sunt esentiale, deoarece un raspuns potrivit la fiecare dintre ele arunca in joc o noua situare sociala, intersubiectiva si cognitiva pentru toti aceia, care isi asuma sarcina unei deconstructii critice a ceea ce poate fi numita veritabila ideologie ostensiva a secolului XXI.
Se poate vorbi azi, mai ales in cazul statelor ce au atins un nivel ridicat al dezvoltarii sociale, economice, politice si culturale, despre o societate extrem de diversificata, de fragmentata la nivelul preferintelor si dorintelor. Totusi, ceva reuseste sa atraga atentia si interesul, si mai ales sa trezeasca dorintele mereu nesatisfacute, ale fiecarui individ. Publicitatea, deopotriva spatiu de realizare virtuala a tuturor dorintelor si obiect seducator al cercetarii. Contrar unei viziuni comune, ea nu manipuleaza, ci persuadeaza sau propune si ofera scena unor strategii de seductie. Nu manipuleaza deoarece se adreseaza unor indivizi constituiti nu ca si obiecte, ci ca subiecti constienti de alegerile pe care le fac si de mesajele, care li se adreseaza. Publicitatea si-a castigat statutul de a fi una dintre cele mai eficiente ,,institutii" ale lumii recente. Ea are acest statut, deoarece nimic nu mai poate lua fiinta astazi, intr-un mod public, fara sa nu se fi constituit in supra-dispozitivul publicitar. De la cel mai banal obiect de uz casnic pana la cea mai ampla campanie politica totul este regizat, produs si propus de catre publicitate.
Putem sa concepem publicitatea ca una dintre creatiile originale si fara precedent ale lumii sfarsitului de secol XX si inceputul secolului XXI. Este o lume a imaginilor mereu seducatoare, a produselor de fiecare data cele mai bune, a ideilor extraordinare, ale celor mai verticali oameni politici, a unei economii a supra-abundentei, a unei fericiri promise aici si acum. Este ceea ce uneste corpusul social, este acel mecanism care propune valori, care pune realul in lumina unor reflectoare care fie il pot reda, fie il pot corija, dupa dorintele lui ,,homo consumans". 
Un demers, care isi propune deconstructia critica a fenomenului publicitar este unul orientat in cel putin doua directii: inspre exteriorul lumii pe care o impartaseste cu ceilalti si inspre interiorul sau, al dorintelor sale, uneori deturnate de mirajele publicitatii. Este , mai intai, o critica a ceea ce inseamna socialul, comunicarea si persuadarea astazi, deoarece publicitatea reconstituie socialul dandu-i chipul unui mediu in permanenta restructurare, un spatiu al confluentei valorilor si ideilor, infasurat de un cu totul alt mediu - publicitar - de data aceasta, simulativ, productiv si constituant. Comunicarea revine la vechile tehnici antice ale retoricii, dar dupa un ocol transformator a ceea ce era odata ethosul, pathosul si logosul. Mass-media forteaza limitele limbajului verbal si non-verbal, creeaza noi semnificanti si face posibil acel spatiu al comunicarii universale in numele unor valori, care se doresc a fi unanim acceptate. Se schimba si modul de a exista al persuasiunii, aceasta jucand in contemporaneitate pe mize ce vizeaza nu doar ideaticul cognitiv, ci pe o miza extrem de practica, reala si concreta, cea a sustinerii edificiului economic, politic si social.
Studiul asupra publicitatii este unul dintre tipurile de cercetare, care iti pot face inteligibila lumea in care traiesti. Publicitatea nu propune doar un meta-model de prezentare a obiectelor, valorilor, ideilor, ea este un mod de auto-constituire a indivizilor, care se privesc in oglinzile mediului publicitar gasindu-se deformati, incompleti, sedusi, dar mai ales in fata unei fericiri usor de obtinut, dar greu de pastrat.
I. PUBLICITATEA - INSTRUMENT
ECONOMIC SAU MIJLOC DE (RE)PRODUCERE A 
REALITATII SOCIALE
Astazi, fierberea culturala nu mai este mistica, filosofica sau scientista; discursul care domina societatea nu mai este religios, tehnic sau politic, ci comercial. Publicitatea ii este organ si materie. (Bernard Cathelat)
1. Comunicarea de masa 
Orice studiu care trateaza publicitatea ca forma de comunicare de marketing, publicitatea ca forma de comunicare sociala sau publicitatea ca forma de comunicare persuasiva, nu poate ocoli explicarea conceptului de comunicare.
Modurile de clasificare a comunicarii, precum si criteriile de taxare sunt multiple. Astfel, putem vorbi despre comunicare verbala/non-verbala, inter-individuala/intra individuala, sincronica/asincronica, directa/mediata etc. Un statut special il detine comunicarea mediata. Aceasta presupune existenta unui sistem care amplifica sau modifica comunicarea .
Aceasta lucrare analizeaza o forma aparte a comunicarii mediate, si anume comunicarea de masa. Trasaturile caracterisitice ale acestui tip de comunicare o diferentiaza de cea interpersonala, prezentand-o ca fiind o comunicare indirecta, impresonala, multipla - adresata (simultan sau succesiv) unui numar mare de persoane, si socializata ( se desfasoara intre elemente care au caracter social, sunt indivizi umani) . Astfel, comunicarea de masa are ca trasaturi specifice - receptorul colectiv aparand ca grup eterogen, context diferit, iar feed-backul nu este obtinut pe loc. In linii mari, comunicarea de masa este ,,procesul social prin care un grup specializat colecteaza, prelucreaza sau produce si difuzeaza mesaje catre un public numeros si eterogen, in flux continuu, prin intermediul unor canale tehnice, in regim concurential si la baza unui sistem normativ" . Functiile comunicarii de masa sunt:


Fisiere in arhiva (1):

  • Publicitatea.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!