Publicitatea

Extras din licenta Cum descarc?

a Existenta societatii si a indivizilor nu ar fi posibila in afara consumului, fiecare dintre noi avand calitatea de consumator. De aceea, datorita importantei consumatorului, tema lucrarii o reprezinta studiul privind atitudinea acestuia fata de publicitate si fata de campnaiile publicitare.
Tema aleasa este importanta, pe de o parte, prin rolul pe care il are consumatorul in societate, iar pe de alta parte, prin evidentierea importantei pe care o are studiul comportamentului consumatorului in luarea unor decizii corecte. Acest studiu, al atitudinii fata de publicitate poate fi semnificativ pentru ca influenteaza atitudinea fata de mesajele publicitare, fata de anunturile publicitare, un important antecedent pentru atitudinea fata de marca.
In aceasta lucrare am incercat sa evidentiez atitudinea consumatorului fata de publicitate si campaniile publicitare, cum considera consumatorul ca a evoluat publicitatea televizata, care este impactul publicitatii in ceea ce priveste decizia de cumparare.
Principalele obiective avute in vedere in studiul de fata au urmarit frecventa cu care consumatorii urmaresc spoturile publicitare, parerea acestora cu privire la evolutia publicitatii televizate, opiniile lor despre publicitate, emisiunile care prezinta cel mai mare interes, produsele ale caror spoturi publicitare sunt cel mai bine amintite de catre consumatori, marcile de telefoane mobile cele mai cunoscute.
Prima parte a lucrarii am dedicat-o delimitarii notiunilor folosite in acest domeniu. Astfel, in primul capitol am prezentat definirea si formele generale ale formele publicitatii, precum si principalele mijloace publicitare. In urmatorul capitol am studiat intentia si comportamentul de cumparare al consumatorilor, tipurile de efecte determinate de publicitate, precum si modelele si rezultatele empirice. In cel de-al treilea capitol am studiat influenta publicitatii asupra publicului tinta, preferintele pentru diferite tipuri de publicitate in Romania studiate de Maria Moldoveanu si Dorina Miron, segmentarea pietei pe baza atitudinii fata de publicitate si, de asemenea abordarea critica asupra rolului publicitatii. Datorita rolului consumatorului in societate si pentru ca este foarte important sa cunoastem comportamentul acestuia am decis ca in ultimul capitol al acestei parti sa delimitez conceptul de comportament al consumatorului precum si factorii care influnteaza acest comportament.
Cea de-a doua parte a lucrarii (partea practica) urmareste determinarea atitudinii consumatorului timisorean fata de publicitatea televizata in general, fata de spoturile publicitare ale telefoanelor mobile, si in special ale celor care prezinta telefoane mobile Nokia. In acest sens, am efectuat o ancheta prin sondaj, si cu ajutorul chestionarului distribuit la 60 de persoane am cules informatii referitoare la atitudinile, motivatiile si preferintele consumatorilor in privinta publicitatii televizate. 
Finalul partii practice si a lucrarii este dat de intocmirea raportului de cercetare in care am prezentat concluziile si rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor chestionarului.
CAPITOLUL I
CONTINUTUL SI FORMELE PUBLICITATII 1.1. Definirea si formele publicitatii
Publicitatea este o tehnica de comunicare ce presupune derularea unui demers complex de natura persuasiva, pentru a carui realizare sunt utilizate instrumente specifice, in masura sa provoace o presiune psihologica asupra publicului vizat. Initiatorul actiunilor de comunicare publicitara este anuntatorul care, in vederea realizarii obiectivelor comunicationale stabilite, doreste sa transmita unui public bine determinat un mesaj nepersonal cu privire la intreprindere, la produsele sau la serviciile sale.
De-a lungul timpului, publicitatea a facut obiectul unor serioase confruntari intre specialisti: este aceasta tehnica un mijloc de informare, un instrument de comunicare sau o arta? David Ogilvy, unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai primei variante afirma, in introducerea uneia dintre cele mai cunoscute dintre lucrarile sale: "Consider ca publicitatea nu este un instrument sau o arta, ci un mijloc de informare. Atunci cand scriu un text publicitar, nu doresc sa fiu considerat "creativ". Vreau ca acesta sa fie gasit atat de interesant, incat sa determine cumpararea produsului". In sprijinul afirmatiilor sale, Ogilvy aduce un argument hotarator: volumul vanzarilor antrenate de anunturile publicitare astfel concepute.
Totusi, in prezent sunt din ce in ce mai numerosi cei care apreciaza ca, desi are de multe ori un aspect informativ, publicitatea nu poate fi considerata de natura exclusiv informativa. Valentele comunicationale ale publicitatii sunt sustinute de subiectivismul si partizanatul acestei tehnici care, cu ajutorul unor metode specifice, actioneaza asupra psihicului uman nu numai la nivel cognitiv, ci mai ales la nivel afectiv si conativ, urmarind sa provoace o atitudine si un comportament in favoarea elementului care face obiectul comunicarii (produs sau serviciu, marca, organizatie). Exista si pareri diferite potrivit carora publicitatea ar trebui considerata o arta cu drepturi depline. Argumentele in favoarea acestei opinii sunt legate de abilitatea, de tehnica si de talentul de care creatorii publicitari trebuie sa dea dovada. Totusi, in procesul de creatie nu intervin doar regulile care guverneaza arta; obiectivele publicitatii nu sunt, in nici un caz, pur estetice, ci de natura comerciala sau de construire a imaginii unei organizatii. Subordonat unor astfel de obiective, demersul publicitar presupune luarea in considerare, in procesul de creatie, a recomandarilor specialistilor de marketing, ceea ce indeparteaza creatia publicitara de statutul de opera de arta.
Ca si celelalte tehnici de comunicare, publicitatea este utilizata de organizatii pentru transmiterea de mesaje in masura sa provoace un raspuns de natura perceptuala sau comportamentala din partea publicului vizat. Asemanarile dintre publicitate pe o parte si promovarea vanzarilor, relatiile publice, comunicarea prin evenimente, forta de vanzare sau marketingul direct, pe de alta parte sunt, de altfel, numeroase. Oricare ar fi modalitatea prin care se asigura difuzarea mesajului, mecanismul comunicarii este acelasi. Din acest motiv, precum si datorita faptului ca publicitatea poate imbraca numeroase si variate forme, este destul de dificil de stabilit care sunt trasaturile distinctive ale publicitatii. Exista totusi o serie de caracteristici care, potrivit specialistilor, confera acestei tehnici promotionale o anumita specificitate:
- caracterul public
- puterea de influentare
- capacitatea de a conferi credibilitate anuntatorului
- expresivitatea sporita
- eficienta cu care se stabileste contactul dintre firma si consumatori numerosi si foarte dispersati geografic 
- caracterul impersonal 
Din punct de vedere practic, specialistii apreciaza ca dincolo de caracteristicile publicitatii prezinta importanta punerea in discutie a rolului pe care tehnica il joaca in activitatea de marketing a unei organizatii. Leonard M. Lodish analizeaza rolul publicitatii din perspectiva planului de marketing al anuntatorului si propune structurarea acestui rol in trei categorii principale:
- publicitatea are rolul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare a produsului de catre clientii actuali
- publicitatea poate provoca modificari ale perceptiei cu privire la produsul promovat
- publicitatea poate determina indivizii sa actioneze in sensul cumpararii produsului promovat.
In conditiile in care rolul sau este atat de complex, publicitatea cunoaste in ultimul timp o multiplicare si o diversificare a formelor concrete de realizare. O incursiune in literatura de specialitate permite identificarea a numeroase criterii de clasificare a formelor publicitatii. Avand ca punct de plecare opiniile exprimate de unii autori, propunem gruparea acestor forme in functie de urmatoarele criterii: A. in functie de scopul comunicarii, publicitatea poate fi: - publicitate de informare - publicitate de convingere - publicitate comparativa - publicitate de reamintire B. in functie de natura obiectivelor urmarite, pot fi identificate in principal trei forme de publicitate:


Fisiere in arhiva (1):

  • Publicitatea.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Brochand, Bernard; Lendrevie, Jacques- Le publicitor , Editura Dalloz, Paris, 1993
2. Dobre, Costinel- Comportamentul Consumatorului si Strategia de Comunicare a Fimei , Editura Solness, Timisoara, 2002
3. Foltean, Florin- Cercetari de Marketing, editia a-II-a, Editura Mirton, Timisoara, 2000
4. Kotler, Philip- Managementul Marketingului, Editura teora, Bucuresti, 1998
5. Moldoveanu, Maria; Miron, Dorina-Psihologia Reclamei, Editura Libra, Bucuresti, 1995
6. Popescu, Ioana C.- Comunicarea de Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
7. Le Roux, Andre- Atitudinea fata de publicitate. Factorii explicativi si rolul in procesul de persuasiune, Studii si Documente, Institut D'Administration des Entreprises, Marsilia,1998
8. Smith, Paul R.- Marketing Comunications. An Integrated Approch, editia a II-a, Kogan Page, Londra, 1999
9. Smit, Edith G.-Segmentation Based on Affinity for Advertising, Journal of Advertising Research, vol. 40, capitolul 4, Iulie/August 2000
10.Vakratsas, Demetrios; Ambler, Tim- Journal of Marketing, vol. 63, capitolul 1, 1999
11. XXX- Revista Capital, numarul 5/3 februarie 2000
12. XXX- Revista Biz, ianuarie 2003
13. www. aacc.fr
14. www. admaker.ro


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!