Reabilitarea și modenizarea stației de epurare Curtea de Argeș

INTRODUCERE:

Protecţia resurselor de apă

Resursele teoretice de apă ale ţării noastre, incluzând râurile interioare şi apele subterane disponibile, sunt evaluate la aproximativ 40 mld. m³/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 mld. m³/an, din cauza flutuaţiilor de debite ale râurilor.

Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune este de aproximativ 8 miliarde m³/an. Raportat la populaţia actuală a ţării rezultă că resursa specifică utilizabilă în regim natural este de cca. 2660 m³/loc,an (luând în considerare şi aportul Dunării).

În anul 2006, din punct de vedere saprobiologic, analiza globală a râurilor (L=27361 km, 932 secţiune) a evidenţiat următoarele:

- 7782 km. (28,4%) s-au încadrat în clasa I-a de calitate, stare ecologică foarte bună;

- 12469 km. (45,6%) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologică bună;

- 5284 km. (19,3%) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată;

- 1404 km. (5,2%) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă;

- 422 km. (1,5%) în clasa a V-a de calitate, stare ecologică proastă.

Problematica poluării apelor

Sursele de poluare a apei se pot împărţii în două categorii distincte:

- surse organizate (care produc poluarea apei în urma evacuării unor substanţe în ape prin intermediul unor instalaţii destinate acestui scop: reţele de canalizare orăşeneşti, instalaţii de evacuare a apelor uzate industriale);

- surse neorganizate (care produc poluarea apei prin pătrunderea necontrolată a unor substanţe (fenomenul se întâlneşte în special în localităţile care nu beneficiază de sistem de canalizare).

După acţiunea lor în timp, sursele de poluare se pot grupa în modul următor:

- surse de poluare permanente;

- surse de poluare nepermanente;

- surse de poluare accidentale.

După modul de generare a poluării, sursele de poluare pot fi împărţite în:

- surse de poluare naturale;

- surse de poluare artificiale.

Capitolul 1. METODOLOGIE

Lucrarea face referire la tehnicile şi tehnologiile utilizate în prezent în domeniul epurării apelor uzate orăşeneşti şi prezintă următoarele elemente:

- Protecţia resurselor de apă

- Problematica poluării apelor

- Procese caracteristice epurării apelor uzate

- Procedee de epurare

- Reglementări suplimentare pentru protecţia apelor

- Scheme clasice de epurare a apelor uzate

- Studiu de caz: Staţia de Epurare Curtea de Argeş

- Concluzii.

Fundamentarea elementelor de factură teoretică a fost realizată pe baza informaţiilor conţinute în lucrările de specialitate menţionate în bibliografie. De asemenea, a fost realizată o scurtă prezentare a aspectelor privind cerinţele legislative în domeniul protecţiei apelor pe plan naţional: Normele Tehnice de Protecţia Apelor (NTPA-001, NTPA-002) şi pe plan European: Directivele Consiliului Comunităţii Economice Europene nr.271/91, nr.676/91 şi prin Programul de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Referitor la elementele cuprinse în cadrul studiului de caz prezentat, trebuie menţionat faptul că au fost utilizate datele puse la dispoziţie de către reprezentanţii S.C. Aquaterm 98 S.A. care este compania responsabilă cu furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare pentru municipiul Curtea de Argeş, precum informaţiile şi incluse în Master Plan-ul privitor la modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Argeş. Acest Master Plan a fost elaborat de autorităţile locale judeţene, în conformitate cu Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013, cu privire la obiectivul specific “Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă/apă uzată prin furnizarea de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015” (POS Mediu Axa prioritară 1).

Scopul elaborării Master Planului este de a identifica şi ierarhiza, în ordinea priorităţilor, măsurile necesare şi investiţiile aferente perioadei 2008-2038, astfel încât să asigure – la cel mai mic cost – conformarea deplină cu Directivele CE, luând în considerare suportabilitatea investiţiilor de către populaţie, precum şi capacitatea locală de implementare a proiectelor.

Pentru colectarea datelor necesare au fost efectuate mai multe vizite de documentare la amplasamentele obiectivelor tehnologice din componenţa Staţiei de Epurare Curtea de Argeş. De asemenea, au fost utilizate informaţii conţinute în studiile de specialitate realizate anterior.