Reactia Fiziologica a Plantelor de Elodea Canadensis Determinata de Natura Chimica a unor Compusi cu Sulf

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. Introducere
1.1. Rolul sulfului in viata plantelor
1.2. Inhibari produse de anionul sulfat
1.3. Descrierea plantelor de Elodea canadensis
(ciuma apei)
CAPITOLUL II. Aspecte generale privind poluarea
2.1. Aspecte biochimice privind poluarea plantelor
2.2. Poluarea hidrosferei
2.2.1. Tipuri de poluare
2.2.2. Materiile principale poluante si efectele 
acestora
2.2.3. Surse principale de poluare
2.2.4. Poluarea surselor de apa cu detergenti
2.2.5. Poluarea apelor de suprafata cu reziduuri 
provenite de la intreprinderi de prelucrare a 
lemnului
CAPITOLUL III. Alte cercetari privind influenta compusilor 
cu sulf asupra plantelor
CAPITOLUL IV. Cercetari personale privind reactia 
fiziologica a plantelor de Elodea sp. 
determinata de natura chimica a unor 
compusi cu sulf
4.1. Material si metode
4.2. Rezultate si discutii
4.3. Concluzii
Bibliografie


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
Introducere
Avand in vedere cercetarile initiate in cadrul Laboratorului de Fiziologia plantelor, al Facultatii de Stiinte, Specializarea Biologie, din cadrul Universitatii din Pitesti, privind influenta bioxidului de sulf din aer asupra proceselor fiziologice la plantele terestre, in lucrarea noastra am continuat cu studiul efectelor altor compusi cu sulf, considerati poluanti in mediul acvatic.
Ipoteza cercetarii: S-a presupus ca unii compusi cu sulf, considerati poluanti ai apei, au efecte stimulatoare sau inhibitoare asupra unor procese fiziologice la plantele acvatice, in functie de concentratia poluantului respectiv.
Scopul lucrarii a constat in stabilirea efectelor produse de diferite concentratii ale unor substante poluante ce contin sulf asupra intensitatii fotosintezei la Elodea sp.
Obiective:
- analizarea si sistematizarea datelor bibliografice cu privire la rolul sulfului in viata plantelor;
- analizarea si sistematizarea datelor din literatura de specialitate cu privire la poluarea apei;
- determinarea intensitatii fotosintezei la plantele de Elodea sp. mentinute in diferite substante poluante ce contin sulf.
1.1. Rolul sulfului in viata plantelor
In plante, sulful se gaseste in cantitati de 0,02 - 1,8 % din substanta uscata. Se afla in cantitati mai mari in seminte si frunze si mai putin in tulpini si radacini.
Plantele iau sulful din saruri de K, Mg si Ca. Sursa cea mai buna de sulf pentru plante sunt sulfatii solubili, iar uneori plantele folosesc chiar sulfatul de calciu (gipsul) care este mai putin solubil.
In plante sulful se gaseste in forma minerala si organica. Combinatiile minerale din plante sunt mai mari, de exemplu la alga Closterium (Cosmarium) in vacuola se gasesc granule solide de sulfat de calciu.
In substantele organice sulful se fixeaza sub forma redusa de SH. Se cunosc mai multe substante organice cu sulf ca sulfurile de alil: monosulfura de alil - S(C3H5)2; bisulfura de alil - S2(C3H5)2 si trisulfura de alil - S3(C3H5)3 din bulbii de ceapa si usturoi si unele crucifere (Alliaria officinalis). In semintele de mustar negru si alb sulful se gaseste in glucozizi (esteri complecsi), in oleuri trieterice. Gustul picant al semintelor de mustar se datoreaza acestor glucozizi.
Sulful se gaseste in aminoacizi ca cistina, cisteina, metionina, cat si in glutation; de asemenea in penicilina si vitaminele din complexul B (tiamina si biotina), in unele enzime (ureaza, papaina) si coenzime (CoA). Sulful este utilizat in procesul de biosinteza a proteinelor cu fier si sulful care transporta electronii in procesul de fotosinteza.
O parte din sulful organic se gaseste in metionina, iar restul participa la formarea cisteinei, cu rol in formarea legaturilor polipeptidice. Puntile sulfat (R-S-S-R) sunt un important element in constructia scheletelor proteice (Baley, 1957).
Sulful participa in procesele de oxidoreducere prin gruparile disulfat (-S-S-) care pot primi sau ceda hidrogenul. Acest sistem lucreaza analog cu nicotinamidadenin dinucleotidul (NAD, NADP) sau cu flavinmononucleotidul (FMN) care se pot reduce prin primirea de hidrogen si se pot oxida prin pierderea acestuia.
Gruparea disulfat a glutationului oxidat poate fi redusa in ciclul lui Krebs, reactie reversibila ce se face cu multa usurinta si in mod continuu in celula vie.
O alta importanta legare a gruparii SH este la coenzima A. In acest caz se formeaza o legatura cu un acetat sub influenta ATP, din care rezulta o legatura a acetilului foarte bogat in energie ce poate fi transportata in alte molecule. Aceasta acetilare constituie principiul formarii acidului citric in ciclul Krebs.
Aminoacizii cu sulf, care contin gruparea -SH iau parte activa la procesele de oxidoreducere prin fenomenele de respiratie si crestere a plantelor. Astfel, cisteina pierde usor H de la gruparea tiolica -SH, iar 2 molecule se unesc prin pierderea a 2 hidrogeni si formeaza disulfidul cistina. Reactia este reversibila.


Fisiere in arhiva (1):

  • Reactia Fiziologica a Plantelor de Elodea Canadensis Determinata de Natura Chimica a unor Compusi cu Sulf.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!