Realismul și neorealismul în relațiile internaționale. Analiza crizei din Kosovo

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1. ROLUL TEORIEI ÎN STUDIUL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE 5
CAPITOLUL 2. REALISMUL CLASIC 14
2. 1. Contextul apariției realismului clasic 17
2.2. Originile intelectuale ale realismului clasic 20
2. 3. Conceptul de politică și putere 21
2.4. Conceptul de interes național 26
2.5.Conceptul de balanță de putere 28
2.6. Relațiile internaționale în viziunea realistă 29
CAPITOLUL 3. NEOREALISMUL 37
3.1. Contextul istoric de apariție a neorealismului 39
3.2. Originile intelectuale ale neorelismului 41
3.3. Conceptul de sistem internațional 44
3.4. Conceptul de balanță de putere 47
3.5. Relațiile internaționale din perspective neorelistă 49
CAPITOLUL 4: CONFLICTUL DIN KOSOVO 58
4.1. Scurt istoric 60
4.2. Cauze 61
4.3. Desfășurarea conflictului 62
4. 4. Implicarea ONU 64
4. 5. Implicarea NATO 68
4. 6. Dilema securitatii 72
4.7 Intervenția și Responsabilitatea de a proteja (R2P) 74
CONCLUZII 78
BIBLIOGRAFIE 81

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Teoriile utilizate în domeniul relațiilor internaționale sunt diverse, deși ele nu pornesc de fiecare dată de la premise contradictorii, totuși reușesc să ofere perspective distincte asupra interacțiunilor desfășurate la nivel internațional, asupra importanței relative a diverselor elemente sau chiar asupra elementelor sau factorilor ce pot influența evoluția sistemului internațional.
Numeroși cercetători, precum și practicanți ai politicilor internaționale se bazează pe teorii pentru a înțelege fenomenele ce au loc în lume, în lipsa acestora nimeni nu ar înțelege lumea în care trăim. În relațiile internaționale teoriile au rolul de a simplifica realitatea, de a ne reda capacitatea de a vedea lucrurile din mai multe perspective, pentru a oferi o mai bună înțelegere a acesteia. Există teorii mai bune și mai puțin bune, teorii care au o capacitate de a fi înțelese redusă și teorii care au o forță explicativă ridicată. 
Scopul lucrării este acela de a evidenția pe de o parte că teoria realistă, dar și cea neorealistă, sunt teorii cu o mare putere explicativă, argumentate prin faptul că oferă o explicație logică, rațională, clară a relațiilor internaționale , iar pe de altă parte ele sunt regăsite și în criza din Kosovo care se înscrie perfect în tipologia focarelor de conflict din Peninsula Balcanică remarcându-se problematic la conjuncția acelora și cauze, a căror examinare evidențiază predeterminările situației conflictuale actuale, aceste predeterminări se află la originea crizei kosovare care are ca numitor comun diversitatea etnică, economică, geografică și religioasă. Activarea conflictelor balcanice a coincis aproape sistematic cu amplificarea disensiunilor dintre marile puteri, competitoare în redistribuirea spațiului geopolitic și în instituirea unei noi ordine internaționale. Se poate spune că, de regulă, contradicțiile dintre statele balcanice, dintr-o perspectivă istorică, se mențin în stare latentă, agitația fiind expresia confruntării la scară geopolitică între marile puteri. 
Teoria realistă a relațiilor internaționale nu se mai justifică, considerându-se că realismul a pierdut o mare parte din puterea explicativă, deoarece în noua lume unipolară, „cooperarea și nu competiția pentru securitate și conflictul constituie trăsătura definitorie a relațiilor dintre marile puteri.” Totodată aceasta este una din cele mai influente și mai importante teorii ale relațiilor internaționale.
Astfel, tema abordată are o importanță dublă, contribuind atât la explicarea unui eveniment cu un mare impact asupra vieții politice internaționale și care afectează viața a multor oameni, pe de altă parte are și rolul de a oferi o explicație științifică ce poate fi dovedită, a unor lucruri ce se întamplă în jurul nostru. Luând în considerare toate aceste lucruri din prima parte a cercetării voi analiza rolul pe care teoria îl are în studiul relațiilor internaționale. 
În prima parte a lucrării am realizat o introducere în problematica abordată, prin prezentarea și totodată explicarea detaliată a teoriilor și rolul acestora în studierea relațiilor internaționale.
În a cea de-a doua parte m-am axat asupra prezentării teoriei realiste a relațiilor internaționale, punând în lumină felul în care această teorie înțelege și explică relațiile. Întrebarea de bază în jurul căreia m-am axat, constituind și motorul intern al realismului, aceasta fiind: Cum se poate păstra sau eventual spori puterea unui stat în relațiile internaționale?
În a treia parte am prezentat teoria neorealistă a relațiilor internaționale, care readuce în vedere actualitatea realismului pe plan internațional. Neorealismul pornește de la o serie de principiile de bază ale realismului, depășind însă limitele acestuia, propunând o viziune sistemică a relațiilor internaționale. Un rezumat al neorealismului fiind structurat în următoarea întrebare: Ce înseamnă sistem internațional și ce implicații are viziunea sistemică asupra explicării și teoretizării relațiilor internaționale?
În ultima parte a temei abordate, m-am axat asupra explicării modelului realist și neorealist în conflictul din Kosovo, prin oferirea unei explicații a declanșării acestuia atât din perspectiva teoriei realiste, cât și a celei neorealiste.

Fisiere în arhivă (1):

 Realismul si neorealismul in relatiile internationale. Analiza crizei din Kosovo.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Surse bibliografice: 
Adam Wolfson, Humanitarian Hawks? Why Kosovo but not Kuwait, Policy Review, 2000.
Albright K. Madeleine, Press Conference at NATO Headquarters, Washington, US Department of State, Office of the Spokesman, 8 Dec. 1998.
Aron Raymond, Peace and War: A Theory of International Relations, Doubleday Company, New York, 1967.
Booth Ken and Smith Steve (eds.), International Relations Theory Today, Cambridge Policy Press, 1995.
Brown Chris with Ainley Kirsten, Understanding International Relations, Palgrave Macmillan, London, 2005 .
Bull Hedley, Societatea anarhică : Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Știința , Chișinău, 1998.
Buzan Barry, Jones Charles and Little Richard, The Logic of Anarchy: Neorealism to Structural Realism, Columbia University Press, New York, 1993.
Byers Michael and Chesterman Simon, “Changing the Rule about Rules? Unilateral Humanitarian Intervention and the Future of International Law” in Humanitarian Intervention: Ethical, Legal, and Political Dilemmas, edited by Holzgrefe Jeff and Keohane Robert, Cambridge, University Press, 2003.
Carr Edwart Hallett, The Twenty Years Crisis 1919-1939, Harper & Row Publisher, New York, 1946.
Charvet John and Kaczynska-Nay Elisa, The Liberal Project and Human Rights: Theory and Practice of a New World Order , Cambridge University Press, London.
Collins Cindy and Weiss G. Thomas , Humanitarian Challenges and Intervention, Westview Press, Colorado, 2000.
Dăncău Marin, Conflictul din Kosovo. Implicații asupra mediului de securitate regional, Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, Nr.4/2014.
Dougherty E. James and Pfaltzgraff L. Robert Jr., Contending Theories of International Relations. A Comprehensive survey, Longman, New York, 1997.
Doyle Michael and Recchia Stefano, Liberalism in International Relations, International Encyclopedia of Political Science, 2011.
Dunoff L. Jeffery, Ratner R. Steven, and Wippman David, International Law Norms, Actors, Process, Aspen Publisher, New York, 2006.
Evans Gareth, From Humanitarian Intervention to the Responsibility to Protect, Wisconsin International Law Journal, 2006.
Farrell C. John and Smith P. Asa(ed.) , Theory and Reality in International Relations”, Columbia University press, London and New-York, 1968.
Gibbs N. David, “Washington’s New Interventionism: U.S. Hegemony and Inter-Imperialist Rivalries”Monthly Review 53.4 , 2001.
Gilpin Robert, The Theory of Hegemonic War. The Journal of Interdisciplinary History, The MIT Press , Boston, 1988.
Grieco M. Joseph, Cooperation among Nations. Europe, America and Non Tariff Barriers to Trade, Cornell University Press, Ithaca and London, 1990.
Groom A. J. R. and Light Margot,Contemporary International Relations: A Guide to Theory, Pinter publishers, London and New York, 1994.
Guzzini Stefano, Realism și relațiile internaționale, Institutul European, Iași, 2000.
Heathershaw John, ‘Unpacking the Liberal Peace: The Dividing and Merging of Peacebuilding Discourses’ Journal of International Studies Vol.36,no. 3: 2008.
Hellmann Gunther and Wolf Reinhard, “Neorealism, Neoliberalism, and the Future of NATO”, Security Studies 3 (1), 1993.
Holzgrefe Jeff and Keohane Robert, Humanitarian InterventionEthical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge University Press, 2003.
Jackson Robert and Sorensen Georg, Introduction to International Relations: Theories &Approaches, Oxford University Press, New York, 2010.
Kaplan D. Robert, How we would fight China, The Atlantic Magazine, 2005
...