Receptarea Dreptului Roman in Evul Mediu

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul I. 
Dreptul roman intre antichitate si medieval 8
1. Mostenirea juridica romana in Bizant 8
2. Impactul legilor romane asupra genezei dreptului medieval in Europa de Vest 22
Capitolul II. 
Efectele dreptului canonic asupra receptarii dreptului roman 40
1. Institutionalizarea crestinismului. Formarea dreptului canonic 40
2. Ascensiunea dreptului canonic prin consolidarea institutiei papalitatii 50
Capitolul III. 
Contributia dreptului roman la organizarea societatii medievale europene (sec.IX-XVI) 60
1. Receptarea dreptului roman in statele italiene 60
2. Receptarea dreptului roman in Franta 65
3. Receptarea dreptului roman in statele germanice 70
Incheiere 79
Bibliografie 81


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere 
Istoria omenirii a fost segmentata in citeva epoci: antica, medievala, moderna, contemporana. Concomitent cu societatea a evoluat si dreptul. In epoca antica s-a afirmat dreptul roman care s-a transformat intr-un sistem universal ce putea fi aplicat in diferite conditii istorice, indiferent de genul societatii.
Notiunea de ev mediu a fost lansata de umanistii italieni (sec.XV- Flavio Biondo). Initial epoca medievala era considerata un regres in istoria omenirii, umanistii incercind sa accentueze ca urmaresc scopul renasterii principiilor antice la un nivel calitativ nou. Totusi, anume in evul mediu s-au format noi popoare europene, a avut loc un proces de sinteza a elementelor antice cu cele germanice, s-au creat conditii ce au pregatit omenirea de trecerea spre epoca moderna.
Actualitatea temei este determinata de faptul ca multe principii din dreptul roman au fost receptate in evul mediu, fiind preluate in epoca moderna, pastrindu-se si in epoca contemporana. Cunoscind geneza lor devine mai simpla intelegerea si aplicarea lor in practica.
Receptarea presupune preluarea unor principii din dreptul roman si adaptarea lor la noile conditii. S-a manifestat cu intensitate diferita in Europa medievala.
Istoriografia problemei
Referitor la receptarea dreptului roman in evul mediu istoriografie practic nu exista, desi in majoritatea lucrarilor consacrate istoriei statului si dreptului acest fenomen este amintit. Exista mai multe lucrari de sinteza ce au referinte aparte privitor la receptarea dreptului roman. Problemele ce tin de epoca midievala au inceput a fi studiate la sfirsitul epocii moderne. Aprecierile dreptului roman au fost puternic influentate de existenta mediului burghez. La inceputul sec. XVIII in Franta s-au format doua curente istoriografice vizind problema genezei dreptului medieval: unul aprecia dreptul roman ca izvor principal al dreptului medieval, iar altul insista asupra rolului dominant al cutumei germane. Primul, care in epoca moderna a lansat discutii asupra acestei probleme a fost J. Bulenvillier. El supraaprecia rolul cutumei germane, insistind ca dreptul roman a fost preluat in Europa abia dupa generalizarea celui german. Drept raspuns Dubo scrie lucrarea ,,Istoria critica a stabilirii puterii administrative in Franta, afirmind ca germanii fiind mai inferiori au fost nevoiti sa imprumute multe elemente romane, inclusiv principiile dreptului roman. Ulterior autorul a fost apreciat in calitate de parinte al teoriei romanistice cunoscuta in Franta si ca teoria continuitatii. Istoriografia problemei a fost influentata de dezvoltarea ideilor renascentiste, intrucit reprezentantii curentului isi asumau functia de a renaste cultura antica, inclusiv cultura juridica romana. Astfel Voltair era de parerea ca dreptul roman a pregatit Europa pentru organizarea unei societati prospere. Concomitent, afirma ca lucrarile antice, dreptul roman au fost schimonosite in epoca medievala, de aceea totul necesita o revenire la normal. In acelasi context Montesquieu aprecia pozitiv preluarea legilor romane, insistind, insa, asupra necesitatii completarii lor cu legile naturii. 
In istoriografia germana s-a afirmat A.L. Shletzzer. Conform opiniei sale importanta dreptului roman este indiscutabila, dar ea nu trebuie sa fie idealizata pentru a nu umbri aspectele bune din legile altor popoare ce s-au format in Europa. Majoritatea germanistilor neglijau participarea dreptului roman la geneza dreptului medieval.
In sec.XIX s-au pastrat aceleasi doua centre istoriografice: Germania si Franta. Istoriografia franceza critica rolul cutumei barbare in procesul de formare a dreptului medieval, dar F. Guizot sustinea ca legile medievale, cu toate lacunile, au fost mai avansate decit dreptul roman, intrucit orice societate noua este mai progresiva decit cea precedenta. Autorul german L.Fon Ranke neglija dreptul roman, insistind ca din cauza degradarii Imperiului Roman in sec.V principiile dreptului antic nu puteau fi realizate in practica, in acel context ,,misiunea germanilor a fost de a intineri sistemul de drept roman". Lucrarile istorice si istorico-juridice au fost patrunse de subiectivism din cauza concurentei (care a provocat si razboiul din 1870-1871) germano-franceze. Francezul Fustel de Coulange insista ca germanicii au dsitrus civilizatia romana deoarece erau salbatici si nu puteau percepe aceasta civilizatie. Dinsul afirma ca tot ce este bun in Europa se datoreaza elementului romanic. 
In 1837 Jules Michelit scrie lucrarea ,,Aparitia dreptului francez" criticind dreptul canonic, care in viziunea sa a umbrit elementele progresive ale dreptului roman. Autorul afirma ca nu ar fi corecta preluarea tuturor normelor juridice romane deoarece ele au fost scrise intr-un anumit timp si in baza lor a trait lumea antica. Societatea noua necesita doar principiile fundamentale ale dreptului roman. Mai multe lucrari ale timpului pastrau ideea conform careia si dreptul roman si obiceiurile germanilor au influentat pozitiv dreptul european.
A. Tocqueville, F de Coulange sustineau ca aparitia si dezvoltarea institutiilor franceze a fost posibila datorita faptului ca germanicii n-au dat uitarii dreptului roman.


Fisiere in arhiva (1):

  • Receptarea Dreptului Roman in Evul Mediu.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Legea celor XII table, in Gustiuc A., Chirtoaca L., Rosca V., Istoria universala a statului si dreptului, Chisinau, 2001
Edictele magistratilor, in ???????????? ?., ??????????? ?? ???????? ??????? ??????????? ? ?????, ??????, 1996
Sextus Catus. Tripetia, in ???????????? ?., ??????????? ?? ???????? ??????? ??????????? ? ?????, ??????, 1996
Codex Theodosianum, in ?. ???????, ????????? ?? ??????? ??????? ?????, ??????, 1997
Lex Salica, in Gustiuc A., Chirtoaca L., Rosca V., Istoria universala a statului si dreptului, Chisinau, 2001
Corpus Juris Civilis, in ?. ???????, ????????? ?? ??????? ??????? ?????, ??????, 1997
????? ???????????. ?????????, ??????????? ?. ???????, ??????, 1999
Literatura: 
Aries P., Duby G., Istoria vietii private, v.1, Bucuresti, 1994
Arhiri S., Istorie medievala, Chisinau, 1989
Boia L., Mari istorici ai lumii, Bucuresti, 1978
Brezeanu S., O istorie a Imperiului Bizantin, Bucuresti, 1981
Bloch M., Societatea feudala, v.1, Cluj, 1998
Capcelea V., Filosofia dreptului, Chisinau, 2004
Cocos St., Dreptul roman, Bucuresti, 1997
Cristian V., Istoriografia generala, Bucuresti, 1990


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!