Recunoașterea statelor în DIP

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Recunoaşterea este un act politic, generator de efecte juridice, actul de recunoaştere constituind expresia atitudinii politice a celorlalte state faţă de noul stat, din care decurg consecinţe juridice majore.

Pentru a fi recunoscută ca stat, o nouă entitate trebuie să intrunească trăsăturile caracteristice necesare existenţei statului, dar pentru ca această existenţă să fie opozabilă unui alt stat, trebuie ca statul în cauză să aibă această existenţă recunoscută. Prin această prismă putem defini recunoaşterea unui nou stat ca un act juridico-politic unilateral prin care unul sau mai multe state admit, explicit sau tacit, că ele consideră o nouă entitate juridică ca stat şi că, in consecinţă, ii recunosc acestuia personalitatea juridică internaţională, respectiv capacitatea de a obţine drepturi şi de a contracta obligaţii internaţionale.

Putem afirma că instituţia „Recunoaşterii” in dreptul internaţional este o instituţie complexă. Majoritatea normelor juridice sunt din domeniul dreptului calităţii de subiect de DIP, insă norme referitor la calitatea de subiect de drept internaţional sunt şi in dreptul tratatelor internaţionale, dreptul organizaţiilor internaţionale ş.a.Din punct de vedere a dreptului internaţional actul de recunoaştere este un fapt juridic care este temelia stabilirii, modificării s-au incetării relaţiilor internaţionale interstatale.

Recunoaşterea are drept efect practic stabilirea unor relaţii normale între state, ea constituind în fapt punctul de plecare al manifestării personalităţii statului recunoscut în raport cu alte state. Din acel moment statul recunoscut poate stabili relaţii diplomatice cu statul sau cu statele care l-au recunoscut, i se recunoaşte dreptul la imunitate de jurisdicţie şi de execuţie în faţa instanţelor statului care la recunoscut, cu efecte asupra dreptului său de a dispune de bunurile pe care le are pe teritoriul altui stat, poate intenta acţiuni judiciare în statele care îl recunosc, poate încheia tratate bilaterale cu acestea etc.

După 26 ani de la declararea independenţei sale, Republica Moldova a ajuns la o răscruce importantă in evoluţia sa de mai departe ca stat suveran, independent şi democratic.

De fapt, asistăm la apusul unei perioade istorice, ce s-a desfăşurat sub semnul tranziţiei Moldovei către o societate democratic, economie de piaţă, şi începutul unei noi etape în dezvoltarea politică, economic-socială a ţării noastre, ce va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE). Intenţia de integrare profundă a Republicii Moldova pe arena internaţională parcurge acelaşi traseu istoric în care cu certitudine, în perioada următoare, va fi supusă unor transformări profunde dictate de noile realităţi geopolitice din regiunea noastră, mai ales, de noile cerinţe impuse de imperativul integrării europene al Republicii Moldova.

În perioada ce apune marile priorităţi ale acţiunilor externe moldoveneşti a fost recunoaşterea independenţei Republicii Moldova.

Scopul şi obiectivele proiectului. Sopul tezei este analiza multiaspectuală a instituţiei recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional.

Obiectivele sunt următoarele:

• Analiza temei în istoriografia contemporană naţională şi internaţională

• Aspecte conceptuale privind instituţia recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Caracterele juridice ale procedurii recunoaşterii internaţionale

• Formele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Avantajele şi efectele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public

• Practica internaţională privind recunoaşterea statelor ca entităţi cu drepturi depline în Dreptul Internaţional

• Particularităţile recunoaşterii Republicii Moldova ca subiect cu drepturi depline în Relaţiile Internaţionale

Metodologia cercetării. Ca orice investigaţie ştiinţifică la baza sa metodologică stau un şir de principii, metode, tehnici şi procedee de cercetare care vor fi menţionate mai jos.

În primul rând s-a utilizat metoda istorico-descripătivă şi cea logică pentru a nota faptele şi evenimentele consumate care au impulsionat evenimentele. Această metodă este indispensabilă pentru a înţelege locul şi rolul instituţiei recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional. În plus s-a realizat analiza statistico-cronologică care a contribuit la structurarea textului investigaţiei.

În această ordine de idei trebuie să menţionăm metoda analitică şi în special compararea diferitor fapte, opinii şi declaraţii, însă deasemenea observarea şi studiul diferitor documente. Metoda content-analiza sau metoda explicativă şi metoda invent-naliza adică analiza evenimentelor a fost un procedeu deseori utilizat pe parcursul realizării investigaţiei.

Sumarul compartimentelor proiectului. Teza conţine o introducere, trei capitole, concluzii şi bibliografie.

Capitolul unu - PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUŢIEI RECUNOAŞTERII STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, prezintă: Analiza temei în istoriografia contemporană naţională şi internaţională; Aspecte conceptuale privind instituţia recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public.

Capitolul doi - RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, prezintă: Caracterele juridice ale procedurii recunoaşterii internaţionale; Formele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public; Avantajele şi efectele recunoaşterii statelor în Dreptul Internaţional Public.

Capitolul trei - ASPECTE PRACTICE PRIVIND RECUNOAŞTEREA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC, unde se analizează: Practica internaţională privind recunoaşterea statelor ca entităţi cu drepturi depline în Dreptul Internaţional; Particularităţile recunoaşterii Republicii Moldova ca subiect cu drepturi depline în Relaţiile Internaţionale.