ARGUMENT 1 A.PARTEA TEORETICA CAPITOLUL I DATE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE 2 I.1. Osteologia 2 I.2. Artrologia 7 I.2.1. Articulatia sternoclaviculara 7 I.2.2. Articulatia scapulohumerala 11 I.3. Miologia 13 I.4. Biomecanica 17 I.4.1.Biomecanica membrelor superioare 17 CAPITOLUL II LUXATIA SCAPULO-HUMERALA 21 II.1. Definitie si generalitati 21 II.2. Etiologie 21 II.3. Anatomie patologica 22 II.4. Simptomatologie 23 II.5. Examenul articulatiei umarului 23 II.6. Examenul radiologic 25 II.7. Diagnostic diferential 25 II.8. Evolutie si prognostic 26 II.9. Tratament 26 CAPITOLUL III TERAPIA FIZICALA SI DE RECUPERARE 28 III.1. Masajul 28 III.2. Kinetoterapia 29 III.3. Termoterapia 32 III.4. Hidrotermoterapia 33 III.5. Electroterapia 35 III.6. Terapia ocupationala 39 III.7. Balneoterapia 39 PARTEA PRACTICA CAPITOLUL IV MATERIALE SI METODE ... 41 IV.1. Materiale .. 41 IV.2. Metode . 41 IV.2.1.Metode de evaluare clinico-functionala . 42 IV.2.1.1.Bilantul articular functional 42 IV.2.1.2.Scala vizual Analoaga . 43 IV.2.1.3.Scorul ADL .. 43 IV.2.1.4HAQ ..44 IV.2.2.Metode de tratament .. 45 CAPITOLUL V REZULTATE SI DISCUTII .. 55 V.1.Analiza datelor demografice .. 55 V.2.Analiza rezultatelor terapeutice . 58 V.2.1.Evaluarea rezultatelor bilantului muscular 58 V.2.2.Evaluarea rezultatelor bilantului muscular 60 V.2.3.Evaluarea intensitatii durerii cu ajutorul Scalei Vizual Analoga ... 62 V.2.4.Evaluarea activitatilor zilnice . 64 V.2.5.Evaluarea HAQ 65 CONCLUZII . 66 BIBLIOGRAFIE . 67
Umarul este componenta corpului uman ce are cea mai mare amplitudine a miscarii dintre toate articulatiile corpului. Cu toate acestea insa, aceasta complexitate a miscarii poate reprezenta locul unor multiple probleme articulare. Intelegerea felului in care sunt interconectate si construite diferitele structuri ale umarului si a modului in care functioneaza umarul poate ajuta la determinarea modului in care se pot produc leziunile dar si gradul de dificultate al recuperarii acestuia dupa traumatisme. Durerea de umar este una dintre cele mai frecvente dureri cu localizare musculo-scheletala, aceasta rezultand din multiple cauze precum problemele de tipul instabilitatii, compresiei tendoanelor si a muschilor la nivelul umarului. Exista posibilitatea de resimtire a durerii doar atunci cand acesta este miscat, sau in permanenta. Indiferent de forma de manifesstare, aceasta durere necesita un diagnostic si tratament medical. Motivatia alegerii temei consta in importanta recuperarii functionale si mentinerii a articulatiei scapulo-humerale ce reprezinta jonctiunea trunchiului cu membrele superioare. Flexibilitatea acesteia, asigura miscarile de mare amplitudine a bratelor si le orienteaza in toate directiile, indeplinind miscari motrice uzuale precum dusul mainii la gura sau abilitatea de a duce mana in buzunarul de la spate. Altfel spus, mobilitatea sa globala, ca si stabilitatea sa, sunt foarte importante. A. Partea teoretica CAPITOLUL I DATE ANATOMICE SI FIZIOLOGICE Pentru a intelege indeajuns anatomia umarului, acesta poate fi analizat din mai multe perspective. I.1. Osteologia Discutand aspectul osos, scheletul umarului este format din 2 oase: clavicula si scapula. Acestea alcatuiesc centura membrului superior ce asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. Prelungirea osoasa a spinei scapulare ce realizeaza legatura dintre cele 2 oase este numita acromion. CLAVICULA este un os lung aflat in oglinda pe ambele parti ale corpului, aflat la limita dintre torace si gat, orientat transversal, delimitat de manubriul sternului si acromion. Aceasta denota o forma sinusoidala cu doua curburi inegale, in forma literei ,,S". Din aceste doua curburi una este mediala, cu concavitatea posterioara, si alta laterala, cu concavitatea anterioara. Posibilitatea analizarii acesteia prin palpare pe cea mai mare parte a intinderii sale, face ca osul sa fie un reper important pentru delimitarea anumitor regiuni ale corpului si pentru localizarea eventualelor afectiuni. Clavicula prezinta o fata superioara si una inferioara, o margine anterioara si una posterioara si doua extremitati - mediala si laterala. In portiunea mijlocie, fata superioara este neteda cu posibilitatea palparii sub piele, insa la cele doua extremitati, aceasta prezinta populare cu fibre musculare. Pe partea mediala a acestei fete, asperitatile fixeaza muschiul sternocleidomastoidian, iar pe partea laterala, muschilor deltoid si trapez. Fata inferioara este asezata in paralel cu prima coasta. Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ajuta la stabilirea orientarii osu lui. Pe acest sant este fixat muschiul subclavicular. Pe interiorul santului se afla ligamentul costoclavicular fixat pe impresiunea cu acelasi nume. ,,Marginea anterioara este concava in treimea laterala, unde da insertie muschiului deltoid si convexa in treimea mediala, unde da insertie muschiului pectoral mare. Marginea posterioara este si ea concav-convexa, dar in sens invers decat marginea anterioara. " In portiunea laterala a marginii se insera muschiul trapez. In portiunea mijlocie are raporturi cu muschiul omohioidian, cu muschii scaleni, cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial. Aceste raporturi sunt deosebit de importante, deoarece in caderile pe umar, clavicula poate fi fracturata in portiunea ei mijlocie. Fragmentele fracturate pot leza vasele subclavii si trunchiurile plexului brahial; de asemenea, calusul poate comprima sau chiar include aceste formatiuni, determinind complicatii vasculare si nervoase. Extremitatea mediala sau sternala este voluminoasa, prezinta o fata sternala destinata articularii cu manubriul sternului. Extremitatea laterala sau acromiala este tesita; prezinta o fata acromiala destinata articularii cu acromionul. SCAPULA sau omoplatul este un os lat, de forma triunghiulara, situat la partea postero-superioara a toracelui. Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal si coasta a VIII-a. Osul este aplicat pe torace, pe care-l depaseste insa lateral, luand astfel parte la formarea umarului si la delimitarea axilei. Prezinta doua fete, trei margini si trei unghiuri. Se aseaza posterior fata prevazuta cu o puternica spina, in sus marginea cea mai mica si subtire, lateral (si putin inainte) unghiul cel mai voluminos (prevazut cu o cavitate articulara). Fata dorsala, are orientare posterioara si laterala. Din cadrul acesteia se desprinde trans-versal o puternica lama, numita spina scapulei. Aceasta spina imparte fata dorsala intr-o fosa situata deasupra si alta situata dedesubtul ei. 1. Spina scapulei Spina scapulei este delimitata triunghiular, prezentand o fata superioara si alta inferiora. Ca orice triunghi, aceasta are trei margini, dintre care una anterioara, prin care spina adera de fata dorsala a scapulei; alta laterala concava; a treia dorsala. Marginea dorsala este groasa si rugoasa si da insertie prin buza superioara muschiului trapez, iar prin cea inferioara muschiului deltoid. In portiunea ei laterala este continuata cu o prelungire libera, neaderenta de fata dorsala a scapulei, numita acromion.
1. Kiss Jaroslav - ,,Fizio-kinetoterapia si recuperarea medicala in afectiunile aparatului locomotor", Ed. Medicala, 1999. 2. Pasztai Z. - ,,Kinetoterapia in recuperarea functionala a aparatului locomotor", Ed.Universitatii din Oradea, 2001. 3. Sbenghe T. - ,,Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor", Ed. Medicala Bucuresti, 1981. 4. Cordun Marian - ,,Kinetologie medicala", Ed. Axa, 1999. 5. Poienariu,D., Petrescu, P. si colaboratorii - ,,Traumatologie si recuperare functionala la sportivi", Editura Flacara, Timisoara, 1981. 6. D. Stanculescu - ,,Tratamentul ortopedico-chirurgical si kinetoterapia in afectiuni ale aparatului locomotor", UMF ,,Carol Davila" Bucuresti, 2004. 7. Sbenghe Tudor - ,,Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei", Ed Medicala. Bucuresti. 1999. 8. Sbenghe Tudor - ,,Kinetologia profilactica, terapeutica si de recuperare", Ed. Medicala. Bucuresti, 1987. 9. Ion Albu, Radu George - ,,Anatomia topografica", Ed. B.I.C. ALL, Bucuresti, 1998. 10.Victor Papilian - ,,Anatomia Omului - VOL. I. Aparatul Locomotor", Ed. B.I.C. ALL, Bucuresti, 2003. 11. F. Gornea, V. Tulbure - ,,Tratamentul chirurgical in luxatia acromioclaviculara", Revista Curierul Medical Nr.2(302), pag. 3, 2008. 12. O. Alexa - ,,Tehnici chirurgicale uzuale in traumatismele osteoarticulare", Iasi, 2007. 13. Elena Taina Avramescu - ,,Curs Practic Pentru Studentii Facultatilor de Kinetoterapie", <http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf>. 14. Medicine Conspectus Note de curs - Muschii umarului | Muschii membrului superior, 2014 <http://www.medicineconspectus.online/2014/12/muschii-umarului.html>. 15. Florin Mitu - ,,Semiologie medicala generala", Editura ,,Gr. T. Popa", U.M.F. Iasi, 2009. 16. Antonescu D.M. - ,,Patologia aparatului locomotor", Bucuresti, 2006. 17. Traian Dinculescu - ,,Balneo-fizioterapie generala", Institutul de Medicina si Farmacie Bucuresti, 1955 18. F.Gornea - ,,Ortopedie si traumatologie", Centrul Editorial Poligrafic Medicina, Chisinau, 2010 19. Sala Bucuresti - ,,Scheletul centurii scapulare", 2017 <http://www.salabucuresti.ro/articole/scheletul-centurii-scapulare.html>, 25.06.2017 20. Elena Zamora, Dan-Dragos Craciun - ,,Masaj Medical- Procedee, Metodica, Indicatii Terapeutice", Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007 21. Dr. Marza-Danila Doina - ,,Bazele generale ale kinetoterapiei", Editura Alma Mater, Bacau, 2012
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
