Regenerarea Padurii prin Lucrari de Reimpadurire

Extras din licenta Cum descarc?

Tema proiectului
Sa se studieze conditiile fizice si fitogeografice din unitatea de productie VI Ibanesti, Ocolul Silvic Dorohoi, Directia Silvica Botosani si sa se elaboreze proiectul de executie al lucrarilor de interventie pe cale artificiala de la instalarea culturilor si pana la realizarea starii de masiv, din unitatile de cultura forestiera situate in unitatrea de productie analizata. 
Introducere
Padurile de stejar sunt deosebit de importante din punct de vedere economic cat si al protectiei mediului. Avand in vedere aceste considerente trebuie sa li se acorde o binemeritata atentie, urmarindu-se in continuu marirea productivitatii lor, precum si asigurarea la timp a regenerarii, fapt care sa permita obtinerea unor arborete cu o structura cat mai apropiata de cea naturala.
Dintre speciile forestiere care compun padurile din tara noastra - exceptand fagul, dominant prin proportia lui de participare - gorunul (Querqus petraea-Line) si stejarul pedunculat (Querqus robur-Line) sunt cele mai importante atat prin suprafata ocupata, cat mai ales prin valoarea lemnului produs.
In fondul forestier national, padurile de stejar au avut si continua sa aiba un loc deosebit de important. Ele ocupa in prezent 18,6% din suprafata totala a padurilor tarii, iar ca volum de masa lemnoasa reprezinta aproape 14% din volumul total pe picior in compozitia padurilor de cvercinee gorunul si stejarul reprezinta circa 72%.
Desi nu sunt specii repede crescatoare, ele asigura totusi productii mari in conditii favorabile de vegetatie. Astfel, in arborete din clasa I-a de productie stejarul realizeaza la dupa 100 de ani peste 1000 m3/ha iar gorunul peste 800 m3/ha chiar daca productia lor este in general mai scazuta decat la alte specii, calitatea lemnului poate fi socotita,exceptionala.
Cu toate ca repartitia padurilor de stejar pe teritoriul tarii noastre este inegala, marea majoritate fiind localizata in partea de sud a tarii, stejarul si gorunul sunt reprezentate si in celelalte parti ale tarii inclusiv si in zona de nord a Moldovei.
Datorita gospodaririi nerationale din trecut padurile cu participarea stejarului au suferit cel mai mult. Lemnul de stejar fiind foarte cautat, iar padurile cu aceste specii gasindu-se in locuri usor accesibile, au fost secatuite prin exploatari nerationale si numeroasele delicte au generat atat scaderea productivitatii cat si prin modificarea compozitiei. In plus cu ocazia taierilor de regenerare nu s-a asigurat instalarea semintisului de stejar sau acesta n-a fost protejat impotriva sernintisului si a lastarisului mai viguros al speciilor de ajutor, ceea ce a condus la procesul de carpenizare din unitatea de productie Ibanesti.
Padurile degradate si cu productivitate scazuta din Ocolul Silvic Dorohoi, incadrate in clase inferioare de productie, reprezinta aproximativ 40% din suprafata detinuta de acestea in unitatea de productie VI Ibanesti. Lucrarile de refacere a compozitiei arboretelor degradate sub aspect al compozitiei au inceput in unitatea de productie VI Ibanesti in urma cu 42 ani. Principiile trecerii de la regimul crangului la cel al codrului au constituit-o lucrarile de conversiune directa atat prin imbatranire (regenerare naturala), iar unde aceasta nu a fost posibila, s-a adoptat si conversiune directa prin substituire (regenerare artificiala). In consecinta trecerea de la regimul crangului la cel al codrului, respectiv conversiunea s-a realizat prin regenerare mixta.
Capitolul 1. Descrierea generala a unitatii de productie
1.1. Localizarea geografica si situatia administrativa
Teritoriul unitatii de productie VI Ibanesti avind suprafata de 2790 ha face parte din Ocolul silvic Dorohoi care este situat in nord-estul Romaniei, in spatiul geografic cuprins intre longitudinea de 26?03' si 26?45' si latitudinea de 47?45' si 48?10'.
Figura 1. Harta Ocolului Silvic Dorohoi cu specificarea UP VI Ibanesti
Dupa regionarea din Geografia Romaniei volumul I (1983) spatiul studiat ocupa partea de nord a unitatii fizico-geografice III H 21g, care reprezinta subunitatea ,,Dealurile Ibanestilor" in cadrul Podisului Sucevei, parte a Podisului Moldovei, la randul lui component al marii unitati pericarpatice geto-moldovene.
Figura 2. Principalele subunitati de relief din Podisul Moldovei
Unitatea de productie Ibanesti este situata in partea de NV a orasului Dorohoi la distanta medie aproximativa de 20 km fata de acesta, in regiunea colinelor mijlocii si joase din bazinul Siretului si Jijiei.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, U.P. VI Ibanesti este situat pe teritoriul a trei comune (Ibanesti, Cristinesti, Pomarla) si a orasului Dorohoi. Vecinatatile, limitele si hotarele Unitatii de productie VI Ibanesti sunt prezentate in tabelul 1.


Fisiere in arhiva (1):

  • Regenerarea Padurii prin Lucrari de Reimpadurire.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!