Regenerarea și dezvoltarea arhitecturii industiale în centrele urbane

Cuprins licență Cum descarc?

I. Introducere .2-3
II. De la abandon la regenerare urbana durabila . .4
II.1. Definirea conceptului de reutilizare in arhitectura .. .5
II.2. Particularitati ale reutilizarii 5
II.3. Conceptul de regenerare urbana .6
II.4. Rolul regenerarii culturale in dezvoltarea urbana si economica ..7
II.5.Dezvoltare durabila, sustenabila .. ..7-8
III. Estetica reminescentelor industriale . 9
III.1. Peisajul industrial - peisaj cultural 9 
III.2. Patrimoniu industrial si valorile acestuia .. 10
III.3. Abordarea romaneasca 10-11
III.4. Degradarea cladirilor -  factor in procesul de reutilizare ...12
III.5.Ruina industrial. .13-14
IV. Revalorificare pentru siturile industriale aflate in ruina ... .. .15
Exemple de regenerari ale fostelor ansambluri industriale
IV.1 Initiative Internationale .15-24
IV.1.1.Mass Mocca-Uzina Electrica
IV.1.2.Landschaftspark Duisburg Nord-Turnatorie 
IV.1.3.Dia Beacon-Tipografie
IV.1.4.The High Line-Linie ferata suspendata
IV.2. Initiative Nationale . .25-31
IV.11.Vama Bucuresti Antrepozite-Bursa de Marfuri
IV.2.2.Metropolis Center-Tipografie
V. Propuneri de reutilizare - Rafinaria "Steaua Romana" -  Campina .. .. 32
V.1. Contextul social, economic si politic al orasului Campina . 32
V.2. Evolutia rafinariei din secolul XIX pana in secolul XXI 33-37
V.3. Posibilitati de reutilizare .. .38-40
Concluzia .41
Glosar de termeni .42
Bibliografie . 43

Extras din licență Cum descarc?

I. Introducere 
Argument 
"Restauram stricaciunile? Preiei ce a ramas din cladirea veche si o faci sa arate ca noua ? Sau arati ce s-a intamplat cu acea cladire - ii spui istoria?" -  Acestea sunt intrebarile pe care Sir Norman Foster si le-a pus in momentul in care a restaurat cladirea Reichstag-ului din Berlin.
Rafinaria "Steaua Romana" este un element generator la nivelul orasului Campina. Zidurile si cladirile acesteia prezinta bucati din istoria orasului si a dezvoltarii sale, sunt "monografii" de sine statatoare ce descriu decenii de freamat in jurul lor. Consider ca este gresit sa lasi zeci de ani de istorie sa dispara pentru a face loc unor noi functiuni fara pic de personalitate, care pot sa genereze probleme in termeni de mobilitate urbana si aglomerari -  in ultimii 5 ani la nivelul orasului au fost "eliberate" mai multe zone industriale pentru a face loc unor mastodonti comerciali.
Siturile industriale, inglobate in zone urbane, poseda o legatura aparte, atat cu locuitorii cat si cu orasul in sine, devenind repere de natura sociala. Ele trec de statutul de zone industriale si capata un rol importat in cultura si memoria locala prin amplasamentul in directa vecinatate cu zone urbane aglomerate.
La nivel mondial, astfel de situri sunt considerate resurse importante in regenerarea urbana, reprezinta o concesie perfecta intre valorile ce trebuie pastrate si spatiile disponibile pentru redezvoltare.
Ipoteza 
Lucrarea are ca scop cercetarea modului de utilizare a arhitecturii industriale ca baza pentru revitalizarea arhitecturala, sociala, economica, aceasta fiind o posibila reinterpretare a zonelor industriale dezafectate aflate in vecinatatea centrelor urbane. Este o abordare ce are scopul de a dezvolta si reutiliza siturile, de a impulsiona dezvoltarea sociala , culturala si economica si pentru a imbunatati functionalitatea si calitatea tesutului in acele zone.
Acest studiu este structurat in patru parti, urmand sa raspunda pe rand, fiecareia din urmatorele intrebari : 
"Ce presupune procesul de reutilizare in arhitectura?", "Ce valoare poate avea peisajul industrial in interiorul unui oras modern si cum relationeaza cu acesta ?" si "Ce facem cu zonele industriale moarte -  ce putem pastra si ce nu ?"
Prima parte a lucrari urmareste conceptul de reutilizare in arhitectura, sublinind avantajele, principiile si caracteristicile acestuia, urmarindu-i evolutia pana in secolul XXI. Se pune problema folosirii reutilizarii adaptive ca mijloc de obtinere a regenerarii urbane. A doua parte trateaza subiectul "frumosului" in arhitectura industriala, axandu-se pe estetica si materialitatea siturilor industriale, dar si pe notiunile de "peisaj si patrimoniu industrial". Sunt evidentiate probleme de perceptie si estetica atat la nivelul orasului ,dar si la nivelul privitorului. A treia parte este dedicata studiului exemplelor altor tari cu traditie in acest domeniu si modalitatea in care pot fi aplicate cunostiintele acumulate in zonele industriale din tara noastra. Aceasta parte este in stransa legatura cu aplicabilitatea concluziilor pe obiectul studiat in lucrarea de diploma. Ultima parte este dedicata studiului de caz al proiectului de diploma prin mai buna intelegere a contextului social si economic, dar si a istoriei si modului de dezvoltare al acelui sit.
Metodologie 
Metoda de cercetare principala se axeaza pe analiza lucrarilor cu acest subiect, studierea exemplelor din tari cu experienta bogata in ceea ce priveste protejarea patrimoniul industrial, studierea exemplelor de conversii functionale ce au pornit de la situri si cladiri industriale, programelor de regenerare urbana si problemelor puse de acestea.
Mergand pe idea ca si imaginea este o reala sursa de documentare pentru un arhitect,am analizat comparativ fotografiile de arhiva pentru a intelege relatia cu actuala stare a edificiului.

Fisiere în arhivă (1):

 Regenerarea si dezvoltarea arhitecturii industiale in centrele urbane.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Carti:
BERENS, Carol, REDEVELOPING INDUSTRIAL SITES - A GUIDE FOR ARCHITECTS, PLANNERS AND DEVELOPERS, Editura John Wiley & Sons, 2011 
BULLEN, Peter , ADAPTIVE REUSE AND SUSTAINABILITY OF COMMERCIAL 
BUILDINGS. Facilities, Editura Emerald, 2007. 
BUZATU, Gheorghe, O ISTORIE A PETROLULUI ROMANESC, Editura Enciclopedica, 
Bucuresti, 1998
EDERSON, Tim, INDUSTRIAL RUINS: SPACE, AESTHETICS AND MATERIALITY, 
Londra: Edituria BLOOMSBURY,2005. 
GIURESCU, Dinu C. (coord), ISTORIA ROMANIEI IN DATE, Editura Enciclopedica, 
Bucuresti, 2003
Articole, eseuri, studii:
BURCHELL, R.W. & LISTOKIN, D. THE ADAPTIVE REUSE HANDBOOK: 
PROCEDURES TO INVENTORY, CONTROL, MANAGE, AND REEMPLOY SURPLUS MUNICIPAL PROPERTIES. New Brunswick, articol publicat de Universitatea Rutgers, 1981 
- **, CARTA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL, Nizhny Tagil, 2003. 
CHIRITA, Lenuta MEMORIA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL -PROIECT DE 
ARHEOLOGIE INDUSTRIALA, articol publicat in Revista Muzeelor 
nr. 02 /2006 
Hubbard, Phil -URBAN DESIGN AND LOCAL ECONOMIC DEVELOPMENT, 1995,pag.12
CRISMAN, Phoebe, FROM INDUSTRY TO CULTURE: LEFTOVERS, TIME AND 
MATERIAL TRANSFORMATION IN FOUR CONTEMPORARY 
MUSEUMS, articol publicat in The Journal of Architecture, vol.12, 
no.4, 2007 
HARDY, Hugh, THE ROMANCE OF ABANDONMENT: INDUSTRIAL PARKS, PLACES, vol.17, no.3, pp.32-37, 2005
IAMANDESCU, Irina Ioana - PROTECTIA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL SI 
ARHEOLOGIAINDUSTRIALA IN ROMANIA - SCURTA PRIVIRE DEANSAMBLU, articol publicat in Revista Muzeelor nr. 02 /2006 
INDUSTRIAL LANDSCAPES - METHODS AND SYNTHESISSEEN FROM GERMANY, 
Conferinta CIMUSET, Denmarca, HelmuthAlbrecht / Germania, 2008 
LOURES, L., & PANAGOPOULOS, T. SUSTAINABLE RECLAMATION OF INDUSTRIAL 
AREAS IN URBAN LANDSCAPES. Sustainable Development and 
Planning III. Southampton, UK: WIT Press, 2007 
MERCIU, F. C., MERCIU G. L., STOIAN, D. PATRIMONIUL ARHITECTURAL 
INDUSTRIAL ROMANESC Urbanism. Arhitectura. Constructii, 
Vol.3, Nr. 3, 2012