Regimul Penal al Minorului in Albania

Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
I.1. Consideratii generale privind starea de minoritate.
Persoana fizica pe parcursul existentei sale, urmeaza o linie de dezvoltare initial ascendenta, ulterior descendenta si parcurge etape distincte cu particularitati bio-psiho-fizice, proprii.
Copilaria, adolescenta, maturitatea si batranetea sunt etape ale vietii care se caracterizeaza prin evidente transformari fizice si psihice ale personalitatii fiecarui om. Toate aceste transformari sunt de interes pentru domenii variate, cum ar fi sociologia, antropologia, psihologia si, nu in ultimul rand, pentru domeniul juridic.
Daca ne referim la doua dintre etapele mentionate, copilaria si adolescenta, trebuie mentionat faptul ca cercetarile din domeniul fiziologiei si psihologiei au pus in evidenta faptul ca aceste perioade din viata omului sunt individualizate printr-o mare sensibilitate. Copilul, ca si adolescentul, nu are si nici nu poate fi presupus ca ar avea o capacitate deplina de a-si autoevalua actiunile proprii in lumina anumitor exigente sociale si juridice. 
Daca persoana adulta dispune, mai mult sau mai putin, singur de soarta sa si are destinul in propriile maini, iar posibilitatea de a deveni infractor depinde, in principal, de conditiile sale de viata, minorul este o persoana, de regula, dependenta de membrii familiei sau de persoanele care il ingrijesc, comportarea sa fiind hotarator influentata de educatia primita din partea persoanelor din care el depinde.
Aceasta fragilitate particulara a copilului si a adolescentului este conditionata, atat material, cat si educational, de familie si de societate. Orice carente s-ar manifesta, pe oricare din aceste planuri, se vor reflecta, indiscutabil, asupra comportamentului minorului.
Dezvoltarea incompleta a personalitatii minorului se reflecta, atat in dreptul material, cat si in dreptul procesual.
Regimul derogatoriu de reglementare a minoritatii a evidentiat nevoia prevenirii faptelor antisociale si preocuparea pentru reeducarea minorului faptuitor
Pe plan procesual, reglementarea are in vedere instituirea unor garantii procesuale care sa-si dovedeasca eficienta prin imbinarea laturii represive cu latura educativa.
Notiunea de minoritate compoarta sensuri diferite in functie de perioada de timp la care se raporteaza si la legislatia statelor care se aplica in speta.
Minoritatea este un concept cunoscut de unele popoare din timpuri stravechi si si-a gasit expresia juridica in legislatia scrisa sau in dreptul cutumiar al primelor organizari statale. 
Astfel, legislatia babiloniana (Codul lui Hammurabi) face raspunzator pentru un prejudiciu nu pe cel care l-a cauzat, ci persoana care este apta sa dea o satisfactie materiala victimei sau rudelor acesteia.
Filosofii Greciei antice, Aristotel si Platon sustineau ideea iresponsabilitatii penale a minorului, bazandu-se pe ideea ca minorii actioneaza involuntar, fara intentie.
La romani apare cu mai multa claritate ideea de responsabilitate, determinata de maturizarea fiziologica si implicit psihica.Astfel, Legea celor XII Table consacra pentru asa numiti "impuberi" un regim sanctionator diferit de cel al adultilor.Impuber era considerata persoana care nu avea capacitatea de a procrea din cauza imaturitatii biologice.
Unii jurisconsulti considerau ca varsta constituie un element suficient pentru prezumarea pubertatii, stabilind varsta de 14 ani ca element de referinta pentru debutul acestei perioade din dezvoltarea psiho-fiziologica a fiintei umane.
Revolutia franceza din 1789, a constituit un moment de cotitura in dreptul penal al minorului.Acest moment este marcat de aparitia Codului penal revolutionar din 1791.
Codul penal revolutionar din 1791 foloseste notiunea de "discernamant", precizandu-i toate conotatiile juridice, care vor fi pastrate vreme indelungata in legisltia multor state europene. Acest cod prevedea ca, "Atunci cand un acuzat declarat vinovat a comis infractiunea pentru care a fost urmarit inaintea implinirii varstei de 16 ani, juratii vor decide daca vinovatul a savarsit infractiunea cu sau fara discernamant."
Introducerea conceptului de "discernamant" in normele juridice care reglementeaza regimul penal al minorului in Codul penal revolutionar a constituit o inovatie cu efecte benefice, deoarece:
o a stabilit o varsta limita a raspunderii penale, inlaturand variatiile din dreptul cutumiar care, fie folosea criterii arbitrare, fie aplica diferitelor spete judecate vechiul sistem din dreptul roman, bazat pe capacitatea de procreare. 
o a inclus in executarea sanctiunilor ideea de reeducare, fie prin incredintarea minorului care nu raspundea penal parintilor, fie prin internarea intr-o casa de corectie sau trimiterea in sectii separate de detentie.
o a dus la atenuarea pedepselor pentru minorii care au savarsit anumite fapte penale grave si la instituirea prin lege a unui regim mai bland de executare a pedepselor.
Pe fondul acestor tendinte generale, in dreptul penal european si in conditiile consolidarii puterii centrale de stat si elaborarii unor legislatii unitare au fost redactate codurile penale moderne, in care, tratamentul penal al minorilor devine obiectul unor reglementari distincte si derogatorii de la normele dreptului comun.
Aceasta evolutie lenta este marcata de perioade tranzitorii de stagnare sau regres, care nu au impiedicat insa elaborarea si aplicarea, in unele tari dezvoltate, a unui sistem de dispozitii ce au fost grupate sub denumirea comuna de "drept al minorilor".
Limita superioara a perioadei minoritatii, in general, este coborata treptat ca urmare a fenomenului de "acceleratie" in dezvoltarea psiho-fiziologica si somatica a copiilor si adolescentilor, in timp ce, paradoxal, varsta de la care un minor poate raspunde penal creste, scotand din competenta jurisdictiei represive un numar din ce in ce mai mare de subiecti care pot fi supusi numai unei interventii administrative cu caracter educativ si de ocrotire.
Acest paradox este unul aparent, care poate fi inteles si eliminat numai daca avem in vadere ca, treptat, criteriile biologice si psihologice conventionale de stabilire a varstei da la care minorul raspunde penal, li s-au substituit considerente de politica penala.
La sfarsitul secolului XX si la inceputul noului secol, minorul a devenit un subiect autonom al preocuparilor legislative cu caracter de protectie.
Actualmente in legislatiile a mai multor state minor este considerat persoana care nu a implinit varsta de 18 ani.
Aceasta categorie de persoane este supusa, din considerente de politica penala, unor reglementari speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, pe care le voi trata in capitolele urmatoare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Regimul Penal al Minorului in Albania.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!