Regimul Politic din Romania dupa 1989

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 2 
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 4
1.1. Notiunea de regim democratic 4
1.2. Clasificarea regimurilor politice 7
1.2.1. Regimurile nedemocratice 7
1.2.1.1. Regimurile totalitare 8
1.2.1.2. Regimurile autoritare 9
1.2.2. Regimurile democratice 13
1.3. Puterea politica 16
1.4. Regimul politic post-totalitar. Caracteristici 17 
2. DEMOCRATIZAREA SI FAZELE EI; INSTITUTIA PRESEDINTIALA 20
2.1. Alegerile prezidentiale 24
2.2. Mandatele lui Ion Iliescu 28
2.3. Emil Constantinescu 32
3. PARLAMENTUL 36
3.1. Institutia parlamentara 36
3.2. Originea parlamentelor 36
3.3. Functiile parlamentului 38
4. PARTIDELE POLITICE; PROBLEMA PLURIPARTIDISMULUI 42
4.1. Originea partidelor 42 
4.2. Conceptul de partid politic; Partidele politice in Romania dupa 1990 - prezentare generala 45
5. GUVERNUL 50
5.1. Definirea puterii executive 50
5.2. Tipuri de cabinete 52
5.3. Formarea si activitatea guvernelor Romaniei 53
Concluzii 62


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Romania post-decembrista a urmat un proces gradual de democratizare dupa revolutia din decembrie 1989, care a dus la caderea dictaturii ceausiste.
In fond, dupa 1989, regimul democratic instaurat, forma democratica a precedat si a generat aparitia democratilor. Chiar daca dupa 1989 puteai avea impresia ca nimeni nu a fost comunist sau antidemocrat, cea mai mare parte a noilor elite democratice s-a format cu timpul prin jucarea rolurilor in interiorul sistemului democratic, prin continua exersare si internalizare a practicilor democratice.
Lucrarea de fata, dedicata regimului politic din Romania dupa 1989 este structurata in jurul a 5 capitole: 1. Notiuni introductive; 2. Democratizarea si fazele ei; Institutia Presedintiala; 3. Parlamentul; 4. Partidele politice; Problema pluripartidismului; 5. Guvernul.
Primul capitol este dedicat unor notiuni introductive referitoare la regimurile politice, clasificarea acestora, dar si la o mai buna intelegere a conceptului de putere politica, puterea nefiind considerata apanajul unui individ, ci ea apartinand grupului. In ultima parte a primului capitol am subliniat trecerea de la regimurile nedemocratice la regimurile democratice.
Cel de-al doilea capitol continua cu democratizarea si fazele ei. Daca toate sistemele politice pot deveni democratice, totusi, sanse mari de a ramane democratice au cele care sunt bogate, lasand la o parte distributia mai mult sau mai putin egala a bogatiei. De asemenea, in acest capitol am atribuit un loc alegerilor prezidentiale din perioada 1990-2004, facand o comparatie intre regimul Iliescu si cel al lui Constantinescu. 
Capitolul destinat Parlamentului contine date referitoare la originea parlamentelor, precum si la functiile acestuia.
In cel de-al patrulea capitol, am definit conceptul de partid politic si am realizat o prezentare generala a partidelor politice din Romania dupa 1990. Partidele politice au aparut ca entitati dispunand de o realitate in sine, avand o vointa politica proprie, idee sustinuta si de faptul ca, in activitatea lor, partidele influenteaza formarea opiniei publice.
Ultimul capitol creioneaza puterea executiva in Romania, precum si tipurile de cabinete. In ultima parte a acestui capitol am realizat o trecere in revista a activitatii guvernelor in perioada 1989-2004.
Peisajul general al campului politic romanesc poate fi cu dificultate sintetizat in formule care sa nu necesite o argumentatie mai elaborata. Observatia esentiala este aceea ca societatea romaneasca si sistemul ei politic nu constituie un caz exceptional, Romania nu este nici ,,tara tuturor posibilitatilor", nici ,,ca la noi la nimeni", sau, in orice caz nu este singura. Ea este diferita in mod evident de statele occidentale, are caracteristici regionale prin care se apropie de una sau alta din societatile comuniste. 
CAPITOLUL 1
NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1. Notiunea de regim politic
Notiunea de regim politic a aparut pentru prima data, in cadrul scolii institutionaliste, fiind folosita atat de juristi cat si de politologi, sociologi sau istorici. In functie de metodele propriei discipline, conceptului i se da o determinare proprie. Intr-o forma sintetica, dar prea putin analitica, regimul politic desemneaza modul de guvernare a unui stat si cadrul constitutional de exercitiu al puterii. In teoria juridica notiunea de regim politic este asociata altor concepte: structura de stat, forma de guvernamant si este subsecventa conceptului forma de stat. Notiunea de ,,forma de stat" este utilizata in mod obisnuit in tratatele de drept constitutional pentru a desemna modalitatile in care se poate infatisa puterea de stat constituita pe un teritoriu determinat. ,,Forma de guvernamant, in sens restrans, indica procedeul de alcatuire si formare a organelor supreme, caile prin care isi indeplinesc aceste autoritati rolul. In sens larg, forma de guvernamant desemneaza modul de formare si organizare a institutiilor statului, caracteristicile si principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea, in special dintre organul legiuitor si organele executive, inclusiv seful statului" .
,,Notiunea de regim politic nu si-a pierdut nici actualitatea, nici utilitatea, chiar daca unele discipline socio-politice ii acorda o atentie superficiala. Dar secolul al XX-lea si inceputul secolului actual sunt marcate de razboaie ale regimurilor, cel de-al doilea razboi mondial, conflictele regionale, conflictele dintre civilizatiile occidentale si terorism etc. reprezentand, in esenta lor, conflicte intre democratii si totalitarisme" . Este de retinut aspectul ca majoritatea analistilor politici inteleg regimul politic ca regimul exercitarii puterii politice.
Sociologia politica si filosofia politica au luat adeseori in discutie problematica politicului, insistand pe o epistemologie corecta a acestuia. Mai mult, notiunea de regim politic nu trebuie sa opuna ,,punctul de vedere al actorului" si ,,punctul de vedere al spectatorului", adica sfera actiunii si sfera cunoasterii.
Politicul a fost identificat cu conceptul de putere, ridicat la rangul de sistem (David Easton), sau confundat cu dominatia.
David Easton este primul cercetator care a incercat si, in mare masura a reusit sa abordeze politicul in spiritul teoriei sistemice. David Easton propune cateva categorii fundamentale de analiza a politicului ca sistem: 
a) sistemul politic este un sistem deschis, care interactioneaza cu celelalte sisteme care compun mediul;
b) sistemul politic dispune de mecanisme prin care incearca sa se adapteze la mediu;
c) sistemul politic poate fi definit ca un ansamblu de interactiuni prin care, prin intermediul autoritatii, valorile sunt repartizate in cadrul unei societati. ,,Acesta este elementul care diferentiaza si distinge un sistem politic de celelalte sisteme aflate intr-o stransa conexiune in mediul societal. Sistemul politic trebuie sa fie capabil sa repartizeze, in mod rational, valorile intr-o societate" . 
O anumita aversiune a sociologiei fata de notiunea de regim s-a extins si resimtit si asupra unui inventar al regimurilor politice, cu toate ca preocupari in domeniul clasificarii au existat in filosofia lui Platon, Aristotel si Polybius (acestia erau preocupati deopotriva de caracteristicile regimurilor politice, cat si de meritele lor). In baza a doua criterii - numarul de guvernanti si criteriul binelui - toate clasificarile erau normative si descriptive: era de la sine inteles ca trebuiau facute departajari, ca un regim era, prin natura sa randuit dupa o anumita idee a binelui si a dreptatii, dar el suscita, de asemenea, forme degenerate si corupte. Filosofia antica stia sa deosebeasca o republica de o tiranie.
Separarea descriptivului de normativ la nivelul stiintei politice moderne reprezinta, cum afirma Baudouin, refuzul unui demers similar celui din antichitate. Aceasta si in conditiile ,,prejudecatii relativiste" dominante la nivelul stiintelor sociale care exclude ideea ca unele regimuri sunt mai dorite decat altele, in masura in care ,,o clasificare inteligenta" a regimurilor politice nu poate fi realizata in absenta:
a) unei entitati de masura cu valoare universala
b) unui sistem de criterii in baza carora sa se poata realiza ierarhizari.
,,Stiinta politica este preocupata mai putin de a demonstra ca un regim politic este
mai bun decat altul si mai mult de recunoasterea coexistentei regimurilor politice, de expunerea diversitatii societatilor politice si complexitatii experientelor istorice" . Baudouin vorbeste despre necesitatea unei sociologii istorice a regimurilor politice prin care se realizeaza intelegerea acestora, exemplificand prin lucrarile francezului Guz Hermet. Acesta a dezvoltat domeniul ,,sociologiei constructiilor democratice", analizand sistemul factorilor istorici, culturali, religiosi, economici si sociali ,,care explica de ce inventia democratica s-a dezvoltat in anumite tari, in timp ce altele manifesta fata de ea o intoleranta durabila" . 
Totusi, istoria reprezinta martorul de control asupra valorilor si utilitatilor diferitelor societati politice. ,,Dintr-un anumit punct de vedere acest sfarsit de secol (sec. XX, n.a.) este extraordinar de clarificator. Epuizarea utopiilor totalitare, pe de o parte, tendinta spre universalizare a ideii democratice, pe de alta parte, confera legitimitate si o transparenta inedita unei laturi simple si semnificative: cea care pune fata in fata ,,regimurile democratice" si ,,regimurile non-democratice" . 
Sistemul politic reprezinta, in contextul inaltei diviziuni a activitatii sociale, forma dobandita a organizarii si conducerii societatii. Apare deci dintr-o necesitate specifica societatii umane, aceea de a-si construi unul din reperele fundamentale ale existentei: conducerea.


Fisiere in arhiva (6):

  • Regimul Politic din Romania dupa 1989
    • Bibliografie (2).doc
    • Cuprins (2).doc
    • Introducere.doc
    • Pag (2).doc
    • Pag 2.doc
    • REG pol din rom dupa 1989 (1) (1) (1).doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Abraham, Florin, Romania de la comunism la capitalism, Editura Tritonic, Bucuresti, 2006.
Barbu, Daniel, Sapte teme de politica romaneasca, Polis, Bucuresti, 1997.
Bulai, Alfred, Mecanismele electorale ale societatii romanesti, Editura Paideia, Bucuresti, 1999.
Dahl, Robert, Democratia si criticii sai, Institutul European, Iasi, 2002.
Datculescu, Petre si Liepelt, Klaus, Renasterea unei democratii. Alegerile din Romania de la 20 mai, Coresi, Bucuresti.
Flonta, Dan, Remanieri guvernamentale dupa 1989, Sfera Politicii, nr. 102-103/2003.
Gallagher, Tom, Furtul unei natiuni, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004.
Gorun, Adrian, Introducere in stiinta politica, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003.
Gorun, Adrian, Teorie politica, Ed. Presa Universitara Clujeana, 2002.
Gorun, Adrian, Puterea politica si regimurile politice, Ed. Bibliotheca, Targoviste, 2006.
Gorun, Adrian, Politicul si stiinta politica, Ed. Bibliotheca, 2006.
Gorun, Adrian, Politicul si puterea, Ed. Expert, Bucuresti.
Gorun, Adrian, Stasiologie si sisteme electorale, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2005.
Gorun, Adrian, Partidele politice in Romania post-1989 (culegere de texte fundamentale, informatii si date), Editura ,,Academica Brancusi", Targu-Jiu, 2008.
Gorun, Adrian, Alegeri generale si locale dupa 1990 in judetul Gorj, Editura ,,Academica Brancusi", Targu-Jiu, 2010.
Huntington, Samuel P., Ordinea politica a societatilor in schimbare, Editura Polirom, Iasi, 1999.
Mathews, David, Politica pentru fiecare. Sa gasim o voce publica responsabila, Editia a II-a, 1999.
Morar, Filon, Reprezentarea politica: actori si autori, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001. 
Morar, Filon, Democratia privilegiilor. Alegerile alesilor in Romania, Editura Paideia, Bucuresti, 2001.
Radu, Alexandru, Partidele romanesti dupa 1999, Ed. Paideia, Bucuresti, 2003.
Pasquino, Gianfranco, Curs de stiinta politica, Institutul European, Iasi, 2002. 
Puscas, Vasile, Negociind cu Uniunea Europeana, vol. 1-4, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
Sincai, Ovidiu, Presedintele: monopol al puterii sau influenta?, Sfera politicii, ianuarie 1994.
www.gov.ro


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!