Reglementarea Constitutionala a Proprietatii in Tarile Uniunii Europene

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere. 4
CAPITOLUL I. Garantia constitutionala a proprietatii private in principalele tari ale Uniunii Europene. 7
1.1. Spre traditiile constitutionale comune. 7
1.2. Property in sistemul Common Law. 7
1.3. Dreptul de proprietate in sistemul constitutional francez.13
1.4. Eigentum in legislatia constitutionala germana.16
1.4 Sistemul constitutional spaniol al proprietatii private.23
1.5 Constitutiile tarilor Europei Centrale, Orientale si Baltice, membre ale Uniunii europene. .26
CAPITOLUL II Dreptul de proprietate privata in dreptul comunitar.29
2.1. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene asupra dreptului de proprietate privata.30
2.2. Parametrul deciziilor Curtii de Justitie fata de obiectivele de interes general.42
2.3. Art. 17 al Cartei drepturilor de la Nisa.46
Concluzii . 50
Bibliografie. .52


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Dezbaterea care ani la rand a insufletit implicarea si participarea constitutionalistilor si a oamenilor de cultura este centrata asupra unei teme dominante: cautarea unui nou statut al drepturilor fundamentale care, gasind in constitutia europeana un germene pozitiv, este in gradul de a realiza o sinteza a traditiilor constitutionale comune a tarilor membre, dezvoltand un spatiu european comun in care paradigma integrarii se alatura perspectivei maximei garantii posibile a drepturilor .
Intr-un anume sens, viitorul Europei depinde exclusiv de capacitatea dreptului european de a construi ambientul unei recunoasteri reciproce a drepturilor fundamentale.
A alege dreptul de proprietate privata ca teren de probatiune a acestei ipoteze poate parea o alegere usoara, raportandu-ne la "constitutia economica" care aspira deja la un statut comun in baza vocatiei economice a legislatiei juridice europene. Insa alegerea, s-a dovedit a nu fi atat de usoara, in special datorita rezistentei pe care drepturile reale, si in particular dreptul de proprietate, o au fata de alte sectoare ale dreptului privat precum contractele sau responsabilitatea civila. Aceasta rezistenta asecondeaza pana si reflexele constitutionale ale formularii dreptului, care desi conserva o vocatie unitara fata de pluralitatea statutelor, este insotita de dispozitii de respectare a regimurilor nationale. Este evident ca aceasta rezistenta la armonizare este tipica proprietatii imobiliare, in timp ce referitor la proprietatea mobiliara putem afirma ca nu mai exista granite nationale. 
Totusi clauza constitutionala a garantiei dreptului de proprietate privata, pentru a-si gasi o legitimare indestulatoare si pentru a se acredita din punct de vedere formal la legislatia comunitara, are nevoie de o armonizare la toate nivelurile, si la cel de normativa primara si in campul proprietatii imobiliare, pentru ca altfel va ramane doar un enunt cu un semnificat firav, asa cum demonstreza astazi interpretarea Curtii europene asupra dreptului de proprietate.
Ceea ce vreau sa subliniez inca de la inceputul lucrarii este dificultatea inscrierii dreptului de proprietate in conceptul "traditiilor constitutionale comune" care ar trebuie sa constituie elementul de sinteza al noului constitutionalism european.Enuntata problema voi incerca sa gasesc o cale prin care dreptul de proprietate privata sa fie inclus in traditiile constitutionale comune redefinind bogatiile imobiliare cele mobiliare si dematerializarea care a cuprins tarile Europei. In abordarea studiului asupra tutelei constitutionale a proprietatii private se gasesc cateva puncte interogative de fundal la care trebuie sa dam raspunsuri pentru a putea continua. De exemplu, care forma de proprietate este presupusa de garantia constitutionala ? Sau dintre atatea sensuri pe care le are "interesul public" la care trebuie sa facem apel in situatia actuala a legislatiilor ?. Statutul proprietatii private in tarile cu traditie juridica romana a fost modelul dreptului subiectiv absolut, cu toate ca nici in epoca romana nu lipseau idei despre limitele impuse de interesul public. 
Modelul dreptului subiectiv absolut a gasit in raportul intre persoana ti pamant manifestarea sa arhetipica, pentru simplu fapt ca raporturile de proprietate au fost percepute ca raporturi de domeniu in exploatarea pamantului, fara a incalca limitele impuse de drepturile de proprietate ale altora.
In acelasi timp legaturile intre proprietatea privata, inteleasa ca proprietate a pamantului, si conceptul de suveranitate au impus pe langa statutul privat al proprietatii si un statut publicitar, perceput nu ca o insiruire delimite impuse proprietarului ci ca o putere a legiuitorului de a conforma dreptul in vederea realizarii unui interes public sau general. Statul si-a exercitat propria putere suverana fie asumandu-si titularitatea asupra anumitor bunuri, al caror statut au caracteristici proprii fata de cele ale proprietatii private; fie impunand dreptului de proprietate limite cu caracter publicitar, reglementand expropierea pentru motive de utilitate publica si conformand dreptul la exigentele tutelei drepturilor ne- proprietarilor. 
Raportul intre interesele proprietarului, in intregimea si intangibilitatea propriului domeniu, si multiplele manifestari de suveranitate ale Statului, au constituit nucleul garantiei constitutionale a proprietatii private care raspunde constitutiilor tarilor europene insa sustrage continutul sau minim de sub puterea de conformare a legiuitorului. Raporturile intre interesul privatului si interesul public, chiar daca modifica in timp termenii dialecticii lor raman inca ancorate perspectivei nationale in baza importantei atribuita de proprietatea imobiliara si de diversele traditii juridice din tarile Uniunii Europene.


Fisiere in arhiva (1):

  • Reglementarea Constitutionala a Proprietatii in Tarile Uniunii Europene.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. C.MEZZANOTTE, Intervento, in I diritti fondamentali oggi, Padova , 1995.
2. M. LUCIANI, Brevi cenni sulla cosidetta "Constituzione economica europea", Milano, 2002.
3. A.CANDIAN, A. GAMBARO si B.POZZO, Property, Proprieta, Eigentum , Padova, 1992 .
4. U. MATTEI, La proprieta.in Tratatto di diritto civile, Torino,2001 .
5. G. Pugliese, Dominium ex iure quiritium- Proprieta - Property, Padova 1982.
6. M. BARCELLONA, Atribuzione normativa e mercato nella teoria dei beni giuridici, Revista Quadrimeste 1987.
7. J.H.BEEKHUIS, cap. Civil Law in International encyclopedia of camparative law. Haga - Paris.
8. F.H. LAWSON, Common Law, in Property and Trust. Haga - Paris.
9. A. BALDASSARRE, Proprieta, Roma , 1991.
10. A. ZOPPINI, Le nuove proprieta nella trasmissione ereditaria dell richezza, Revista Drept civil, 2000.
11. E. GERELLI e G. MURARO, Verso un'economia immateriale, in Revista Dalle res alle new properties, Milano 1991.
12. G. DE NOVA , I nuovi beni come categoria giuridica , in Revista Dalle res alle new properties, Milano, 1991.
13. Conform G. VISENTINI, I nuovi beni come oggetto di garanzia, in Revista Dalle res alle new properties , Milano, 1991.
14. F. PULITINI, Logica economica e struttura dei diritti, in Revista Dalle res alle new properties, Milano, 1991.
15. A. JANNARELLI , Profili Generali, in revista Diritto privato europeo , Padova, 1997
16. P.A. FENET , Receuil complet des travaux preparatoires du Code Civil , Paris, 1836
17. R. LIBCHABER, La propriete, droit fondamental , in Revista Libertes et Droits fondamentaux, Paris, 2000
18. C. LECLERCQ, Libertes publiques, Paris , 2000, pag 536
19. L. DUGUIT, Les transformations generales du droit prive depuis le Code Napoleon, Paris, 1920.
20. P.RESCIGNO, L'abuso del diritto, in Revista Drept Civil, 1965, pagina 205.
21. P. HABERLE, Die WEsengehaltgarantie des art 19 Abs. 2 Grundgesetz, Karlsruhe, 1962.
22. A.J. VAN DER WALT, Constitutional property clauses : a comparative analysis, Dordrecht, 1999.
23. E.GARCIA, Spagna, In Revista Le Constituzioni dei Paesi dell'Unione europeaPadova, 2001, pag. 770.
24. M.RIVAS ARJONA, Genesis del Titulo I de la Constitucion espanola de 1978 en el seno de la ponencia, Madrid, Congresul Deputatilor, 2002.
25. M.MORISI, Stato ed economia , in cartea La constituzione spagnola del 1978, Milano, 1982.
26. A.E.PEREZ LUNO, Articulo 33. Propriedad privada y herencia, in Comentarios a las leyes politicas, Madrid, 1983.
27. L. DIEZ PICAZO e Y PONCE DE LEON, Algunas reflexiones sobre el derecho de propiedad privada en la constitucion, Madrid, 1991.
28. A. Zoppini, La concorrenza tra ordinamenti juridici, Roma-Bari, 2004.
29. L. DANIELE, ll diritto dell'Unione Europea, 1998.
30. M. FRIGO, Divenire sociale e adeguamento del diritto, Milano 1999.
31. L. MENGONI, Proprieta e liberta, Revista de drept civil, 1988.
32. J.A.USHER, Rights of Property , European Law Review, 1980.
33. A. LUCARELLI , Art. 17 in Europa dei diritti, Bologna, 2001.
34. M. FRIGO ,Le limitazioni al diritto di proprieta e all'esercizio delle attivita economiche, Milano, 1999 .
35. S. BONATTI, La protezione della proprieta nella giurisprudenza della Corte, Revista de drept public 1999.
36. M COMBA, I diritti civile verso una nuova funzione della proprieta privata, Roma- Bari, 2003
37. J.H.H. WEILLER, Diritti umani, constituzionalismo ed integrazione, Quaderni constituzionali 2002


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!