Relația viață de familie - viață profesională

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul I 4
Nevoile umane pentru o dezvoltare şi o funcţionare sănătoase 4
I.1. Satisfacerea nevoilor în familie şi crizele personale 8
I.2. Automotivarea 12
I.3. Familia văzută drept context al stării de „curgere” pentru copil 14
I.4. Satisfacerea nevoilor copilului şi toleranţa prea mare (indulgenţa nemăsurată a părinţilor, lipsa limitelor) 16
I.5. Nevoile copilului 17
Capitolul II 25
Eficienţă în viaţa profesională şi cea personală 25
II.1. Integrarea vieţii de familie cu cea profesională 25
II.2. Problema echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală de familie 30
II.3. Programe de echilibrare a vieţii profesionale şi a celei de familie private 35
II.4. Profesia, conţinut şi dinamică 40
II.5. Un model general de analiză a muncii 42
Capitolul III 50
Familia şi rolul ei în dezvoltarea personală 50
III.1. Principii etice în cercetările cu subiecţi umani 50
III.2. Climatul familial 56
III.3. Studii de caz 57
Concluzii 67
Bibliografie 69

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Imbunatatirea echilibrului dintre viata profesionala si cea personala a angajatilor contribuie in mare masura la cresterea eficientei acestora, sustin specialistii in resurse umane. Posibilitatea de a avea un program de lucru flexibil, un mediu de lucru favorabil angajatilor parinti sunt doar doua din solutiile adoptate de multinationale pentru a-si spori productivitatea.
Pentru a contribui la un mai bun echilibru intre viata profesionala si cea personala, companiile care au luat parte la realizarea acestui proiect isi iau angajamentul de a determina o schimbare mentalitatilor si practicilor manageriale. De exemplu, sedintele sa nu mai fie programate inainte de 9 dimineata si dupa ora 18:30 seara. De asemenea, companiile au datoria de crea un mediu favorabil salariatilor parinti cat si femeilor insarcinate.
Viata personala este extrem de importanta pentru strategia afacerii tale. Nu uita ca, fara un echilibru perfect, intregul castel pe care l-ai construit pentru afacerea ta se poate narui oricand, tocmai de aceea trebuie sa inveti sa impui bariere si sa te deconectezi de lumea business cand te intorci acasa, la familie.
Oricat ar fi de tentant sa cauti mereu raspunsurile pentru intrebarile care te macina, trebuie sa realizezi singur si sa gasesti chiar tu limitele, daca vrei ca, intr-un final, si viata personala si afacerea ta sa aiba succes.
Orice strategie buna are nevoie de o analiza profunda si orice analiza profunda are nevoie de o gandire complexa si limpede. Iata cateva sfaturi care ti-ar putea fi de folos in acest sens.
Eforturile ţării noastre de integrare într-o societate europeană copetitivă, cu o economie globalizată, înseamnă, printre altele, şi preluarea şi dezvoltarea unor strategii manageriale de maximă eficienţă. Printre acestea, prioritară este schimbarea optici privitor la resursele umane. 
Capitolul I
Nevoile umane pentru o dezvoltare şi o funcţionare sănătoase
Există numeroase clasificări şi teoretizări ale nevoilor umane. Marea varietate teoretică generată de interesul cercetătorilor semnifică importanţa nevoilor în funcţionarea fiinţei umane. Nevoile umane fundamentează motivaţia comportamentelor indivizilor. Acesta este motivul pentru care se bucură de o atenţie specială din partea cercetătorilor. Modul în care îşi găsesc satisfacerea în decursul dezvoltării individului determină calitatea funcţionării individului în mediu.
Una dintre cele mai cunoscute clasificări ale nevoilor umane este aceea făcută de Abraham Maslow. Maslow face parte din curentul umanist al psihologiei. El a făcut o prezentare a nevoilor umane dispuse într-o structură piramidală cu cinci nivele. Doar când nevoile caracteristice unui anumit nivel al piramidei sunt satisfăcute încep să se manifeste nevoile nivelului imediat următor. Afirmarea acestei invarianţe în funcţionarea nevoilor umane reprezintă un motiv al criticilor aduse teoriei lui Maslow.
Maslow vedea dezvoltarea psihologică a persoanei ca depinzând de patru tipuri de nevoi şi realizându-se prin satisfacerea acestora. Al cincilea tip de nevoi erau considerate nevoile spirituale, de cu totul ată factură şi influenţând în mod diferit funcţionarea fiinţei umane în comparaţie cu primele patru.
Teoria lui Maslow (1970) este interesantă pentru înţelegerea motivaţiei, a dezvoltării, dar şi a sănătăţii mentale a individului. Este însă o teorie care trece tot mai mult în conul de umbră al psihologiei dezvoltării umane.
Pornind de la teoria piramidală a nevoilor umane, Csiksyentmihalyi (1990, 1997) a creat teoria psihologică a curgerii , care valorizează motivaţia intrinsecă, acea corepunzătoare celei de a cincea trepte din piramidă, în dezvoltarea fiinţei umane (Lescarbeau, 2004; Mayhew, 1997). Cele cinci trepte ale nevoilor din piramidă prezentată de Maslow sunt:
- tipul V: grupează nevoile axiologice, cele care determină autodezvoltarea (nevoia de adevăr, de frumos, de sens şi de unitate);
- tipul IV: grupează nevoile de respect de sine;
- tipul III: grupează nevoile de apartenenţă şi dragoste;
- tipul II: grupează nevoile de siguranţă şi securitate;
- tipul I: grupează nevoile fiziologice: sete, foame, căldură, nevoile sexuale.
Primele patru tipuri se manifestă prin deficit, prin lipsă şi împing persoana să caute gratificarea, satisfacerea lor şi de aceea Maslow le-a numit nevoi de tip D (defiency). Este interesant de amintit aici faptul că teoreticienii ataşamanetului consideră nevoia de ataşament a copilului alături de nevoia de apă sau mâncare şi consideră că are aceeaşi importanţă ca şi aceste nevoi primare

Fisiere în arhivă (1):

 Relatia Viata de Familie - Viata Profesionala.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Grossman, K.E., Grossman, K., „Attachment quality as an organizer of emotional and behavioral responses in a longitudinal perspective”, în C.M. Parkers, J. Stevenson-Hinde, P. Marris (ed.), Attachment across the life Cycle, Routdledge, Londra, 1993;
Doucet, A.. “It’s Almost Like I Have a Job, but I Don’t Get Paid”: Fathers at Home Reconfiguring Work, Care, and Masculinity.” Fathering, Vol. 2, No. 3, 2004;
Fuligni, A.S, Galinsky, E., Poris, M., The Impact of Parental Employment on Children. New York: Families and Work Institute, 1995;
O’Brien, M., Shemilt, I.. Working Fathers: Earning and caring. Research Discussion Series. Manchester, United Kingdom: Equal Opportunities Commission, 2003;
Bittman,M., Hoffman, S., Thompson, D. Men’s Uptake of Family Friendly Employment Provisions. Policy Research Paper No. 22, 2004;
Burke, J.R., Workaholism in organizations: the role of personal belifs and fears. Anxiety, stress, and coping. Vol. 13, 2000;
Super D.E., Dezvoltarea carierei, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1978;
Super D.E., Bohn M.J., Occupational psychology, London: Tavistock Publ, 1971;
Pitariu Horia, Proiectarea fişelor de post, Ed. IRECSON, Bucureşti, 2006;
Sion Graţiela, Psihologia vârstelor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007;
Fonagy, “Uelles preuves pour une prevention fondee sur les preuves?”, 2004;
Human Resource Management Review, 2004;
Lescarbeau R., “Livre”, Revue quebecoise de psyhologie, vol. 25, 2004;
Mayhew J., Psychological Change: A Practical Introduction, Macmillan, Londra, 1997;
Mayhew J., Psychological Change: A Practical Introduction, Macmillan, Londra, 1997;
Muntean Ana, Psihologia dezvoltării umane, Ed. Polirom, Iaşi, 2009;
Muntean Ana, Ghid de intervenţie în situaţiile de maltratare a copilului, FONPC, 2005.