Relația viață de familie - viață profesională

Introducere

Imbunatatirea echilibrului dintre viata profesionala si cea personala a angajatilor contribuie in mare masura la cresterea eficientei acestora, sustin specialistii in resurse umane. Posibilitatea de a avea un program de lucru flexibil, un mediu de lucru favorabil angajatilor parinti sunt doar doua din solutiile adoptate de multinationale pentru a-si spori productivitatea.

Pentru a contribui la un mai bun echilibru intre viata profesionala si cea personala, companiile care au luat parte la realizarea acestui proiect isi iau angajamentul de a determina o schimbare mentalitatilor si practicilor manageriale. De exemplu, sedintele sa nu mai fie programate inainte de 9 dimineata si dupa ora 18:30 seara. De asemenea, companiile au datoria de crea un mediu favorabil salariatilor parinti cat si femeilor insarcinate.

Viata personala este extrem de importanta pentru strategia afacerii tale. Nu uita ca, fara un echilibru perfect, intregul castel pe care l-ai construit pentru afacerea ta se poate narui oricand, tocmai de aceea trebuie sa inveti sa impui bariere si sa te deconectezi de lumea business cand te intorci acasa, la familie.

Oricat ar fi de tentant sa cauti mereu raspunsurile pentru intrebarile care te macina, trebuie sa realizezi singur si sa gasesti chiar tu limitele, daca vrei ca, intr-un final, si viata personala si afacerea ta sa aiba succes.

Orice strategie buna are nevoie de o analiza profunda si orice analiza profunda are nevoie de o gandire complexa si limpede. Iata cateva sfaturi care ti-ar putea fi de folos in acest sens.

Eforturile ţării noastre de integrare într-o societate europeană copetitivă, cu o economie globalizată, înseamnă, printre altele, şi preluarea şi dezvoltarea unor strategii manageriale de maximă eficienţă. Printre acestea, prioritară este schimbarea optici privitor la resursele umane.

Capitolul I

Nevoile umane pentru o dezvoltare şi o funcţionare sănătoase

Există numeroase clasificări şi teoretizări ale nevoilor umane. Marea varietate teoretică generată de interesul cercetătorilor semnifică importanţa nevoilor în funcţionarea fiinţei umane. Nevoile umane fundamentează motivaţia comportamentelor indivizilor. Acesta este motivul pentru care se bucură de o atenţie specială din partea cercetătorilor. Modul în care îşi găsesc satisfacerea în decursul dezvoltării individului determină calitatea funcţionării individului în mediu.

Una dintre cele mai cunoscute clasificări ale nevoilor umane este aceea făcută de Abraham Maslow. Maslow face parte din curentul umanist al psihologiei. El a făcut o prezentare a nevoilor umane dispuse într-o structură piramidală cu cinci nivele. Doar când nevoile caracteristice unui anumit nivel al piramidei sunt satisfăcute încep să se manifeste nevoile nivelului imediat următor. Afirmarea acestei invarianţe în funcţionarea nevoilor umane reprezintă un motiv al criticilor aduse teoriei lui Maslow.

Maslow vedea dezvoltarea psihologică a persoanei ca depinzând de patru tipuri de nevoi şi realizându-se prin satisfacerea acestora. Al cincilea tip de nevoi erau considerate nevoile spirituale, de cu totul ată factură şi influenţând în mod diferit funcţionarea fiinţei umane în comparaţie cu primele patru.

Teoria lui Maslow (1970) este interesantă pentru înţelegerea motivaţiei, a dezvoltării, dar şi a sănătăţii mentale a individului. Este însă o teorie care trece tot mai mult în conul de umbră al psihologiei dezvoltării umane.

Pornind de la teoria piramidală a nevoilor umane, Csiksyentmihalyi (1990, 1997) a creat teoria psihologică a curgerii , care valorizează motivaţia intrinsecă, acea corepunzătoare celei de a cincea trepte din piramidă, în dezvoltarea fiinţei umane (Lescarbeau, 2004; Mayhew, 1997). Cele cinci trepte ale nevoilor din piramidă prezentată de Maslow sunt:

- tipul V: grupează nevoile axiologice, cele care determină autodezvoltarea (nevoia de adevăr, de frumos, de sens şi de unitate);

- tipul IV: grupează nevoile de respect de sine;

- tipul III: grupează nevoile de apartenenţă şi dragoste;

- tipul II: grupează nevoile de siguranţă şi securitate;

- tipul I: grupează nevoile fiziologice: sete, foame, căldură, nevoile sexuale.

Primele patru tipuri se manifestă prin deficit, prin lipsă şi împing persoana să caute gratificarea, satisfacerea lor şi de aceea Maslow le-a numit nevoi de tip D (defiency). Este interesant de amintit aici faptul că teoreticienii ataşamanetului consideră nevoia de ataşament a copilului alături de nevoia de apă sau mâncare şi consideră că are aceeaşi importanţă ca şi aceste nevoi primare