Repararea prejudiciului cauzat în urma infracțiunilor de furt, jaf și tâlhărie

Introducere

Argumente privind actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia.

Orice societate îşi întemeiază structura şi funcţionalitatea pe baza unui model unic, normativ şi cultural, constituit dintr-un ansamblu de valori, norme, reguli, îndatoriri, cutume şi uzanţe, care asigură atât stabilitatea şi continuitatea societăţii, cât şi evitarea tensiunilor, disfuncţiilor şi conflictelor dintre indivizi şi grupurile sociale ce o alcătuiesc.

În structura unui stat de drept, punctul de plecare îl constituie însuşi dreptul, care trebuie să fie construit sub forma unei ordini juridice ierarhizate în care normele juridice nu numai că sînt legate între ele, ci şi integrate într-un ansamblu organic, într-un tot coerent. Guvernată de principiul non-contradicţiei, ordinea juridică a statului de drept se prezintă ca un edificiu, format din nivele suprapuse şi subordonate unele, altora. O normă nu este valabilă decît dacă satisface, prin condiţiile sale de emitere şi prin conţinutul său, cerinţele înscrise în alte norme, de nivel superior. În acelaşi timp, mecanismele de reglare specializate trebuie instituite pentru a verifica această conformitate şi, eventual, pentru a o asigura prin înlăturarea normelor necorespunzătoare.

Atît în literatura juridică de specialitate, cît şi în practica de zi cu zi această temă a fost abordată pe larg şi cu ecouri indiscutabile, în mod special atenţia fiind îndreptată asupra mecanismului de reparare a daunelor, indiferent de ce natură ar fi acestea, specialiştii preocupându-se însă mai puţin de corelarea lor.

Odată cu democratizarea societăţii, cu aderarea Republicii Moldova la structurile internaţionale şi europene, credem că trebuie abordată problema reparării daunelor cauzate în urma infracţiunilor cu normele dreptului internaţional şi comunitar. Analiza acestor subiecte prezintă o importanţă maximă nu numai pentru teoria, dar şi pentru practica judiciară.

Scopul şi obiectivele tezei. Argumentele invocate în favoarea importanţei şi actualităţii obiectivului cercetărilor ne angajează a formula finalităţile studiului întreprins.

Scopul major al cercetărilor efectuate este de a elabora şi identifica principiile de bază ce guvernează instituţia de reparare a daunelor provocate în urma comiterii de infracţiuni. În vederea realizării scopului formulat, ne propunem dimensionarea lui într-un şir de obiective de realizare consecutivă şi consecventă:

- identificarea aspectelor legale şi conceptuale ce reglementează această instituţie;

- analiza modului în care acest procedeu este realizat pe deplin şi în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare;

- studierea rolului compensator în cadrul acestor raporturi juridice;

- analiza corelării normelor juridice din sistemul de drept naţional cu normele dreptului internaţional şi comunitar în domeniul reparării daunelor cauzate în urma comiterii de infracţiuni;

Suportul metodologic şi teoretico ştiinţific al investigaţiilor. În procesul de studiere a modului de reparare a daunelor cauzate în urma infracţiunilor de furt, jaf şi tâlhărie am utilizat cu incidenţă maximă metodele: dialectică şi sistematică. Cercetarea complexă fundamentată pe unitatea dintre analiză şi sinteză a permis cercetarea naturii juridice a acestui procedeu complicat şi divers de altfel.

În lucrare a fost utilizată, atît metoda logică (analiza, inducţia, deducţia, generalizarea, diviziunea, clasificarea, definirea etc.), cît şi cea comparativă, care ne-a permis să elucidăm aspecte de drept comparat în acest sens.

În această lucrare metoda comparativă se utilizează pentru a stabili asemănările şi deosebirile dintre trăsăturile caracteristice mecanismului de reparare a daunelor patrimoniale pe de o parte, cît şi cele nepatrimoniale pe de altă parte, prin prisma identificării unui instrument-cheie cît mai perfect şi lipsit de interpretări.

Suportul teoretico-ştiinţific al investigaţiilor a fost determinat de realizările doctrinare din ţară şi de peste hotare. În mod special, evidenţiem doctrina juridică din România, Franţa, Republica Moldova, Federaţia Rusă privind materia referitoare la mecanismele de reparare a prejudiciilor cauzate în urma anumitor categorii de infracţiuni contra patrimoniului.

Reieşind din necesitatea determinării locului şi rolului organelor jurisdicţionale în aplicarea eficientă a normelor juridice, am recurs la cercetarea sintezelor jurisprudenţiale ale Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, a hotărîrilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.

Noutatea ştiinţifică a lucrării. Elementele de noutate ştiinţifică ale tezei sînt determinate de scopurile şi obiectivele cercetării. Pentru prima dată în doctrina naţională s-a făcut încercarea de a face o analiză detaliată a procedeelor şi mecanismelor care asigură asigurarea respectării normelor juridice ce reglementează procedeul de reparare a daunelor.

Structura tezei. Lucrarea este structurată în trei capitole, introducere ca iniţiere în studiu, încheiere, ce înserează concluzii şi recomandări, bibliografie, care reflectă suportul documentar şi doctrinar al lucrării, adnotare, cuvinte-cheie utilizate în lucrare.