Repartiția Tensiunii pe Lanțul de Izolatoare de Tip Capă și LST

Domeniu: Energetică

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 76 în total

Cuvinte : 10755

Mărime: 10.43MB (arhivat)

Publicat de: Octav Șerban

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ING.DR. Viorel Titihazan

Descarcă acum

Cuprins 1
Capitolul 1. Introducere 4
1.1. Generalităţi 4
1.2. Scurt istoric al introducerii Lucrului sub Tensiune (LST) 5
Capitolul 2. Studiul analitic al repartiţiei tensiunii pe lanţul de izolatoare de tip CAPĂ 6
Capitolul 3. Tehnologii pentru LST 15
3.1. Clasificarea metodelor de LST 15
3.1.1. Metoda „în contact” de LST. 16
3.1.2. Metoda „la distanţă” de LST. 16
3.1.3. Metoda „la potenţial” de LST. 17
3.2. Aspecte caracteristice metodei „la potenţial” de LST 17
3.3. Tehnologii noi de LST 23
3.3.1. Lucrul de pe platforma ridicătoare cu braţ electroizolant.24
3.3.2. LST prin metoda mănuşii de cauciuc 25
3.3.3. Revizia sau intervenţii accidentale asupra aparatajului primar din staţii 26
3.3.4. Înlocuirea aparatajului din staţii electrice 27
3.3.5. Spălarea izolatorilor sub tensiune 28
3.3.6. LST utilizând elicopterul 28
3.3.7. Regenarea on-line a uleiului la transformatoarele de putere 30
3.3.8. Înlocuirea sub tensiune a conductorului de protecţie 30
3.3.9. LST utilizând roboţii 31
3.4. Tehnologii de LST de investigare nedistructivă după metoda de lucru „la distanţă” 33
3.4.1. Termoviziunea 33
3.4.2. Investigarea cu echipamente sensibile la radiaţii ultraviolete 35
3.4.3. Investigarea cu echipamente ultrasonice 37
3.4.4. Investigarea cu echipament de măsurare a gradientului de potenţial (intensităţii câmpului electric) 40
3.5. Condiţiile meteorologice impuse la executarea lucrărilor sub tensiune 41
3.6. Echipamente de LST 42
3.6.1. Scule şi dispozitive pentru LST 42
3.6.2. Încercarea sculelor,întreţinerea şi conservarea lor 46
Capitolul 4. Izolatoare 49
4.1. Scurtă prezentare a izolatoarelor 49
4.2. Prezentare largă a izolatoarelor 51
4.3. Izolatoare compozite 58
4.4. Modelarea în cuvă a unui lanţ de izolatoare din sticlă călită 62
Capitolul 5. Studiul pe calculator al repartiţiei tensiunii în lungul unui lanţ de izolatoare de tip CAPĂ 64
5.1. Calculul LEA 110kV 64
5.2. Calculul LEA 220kV 66
5.3. Calculul LEA 400kV 68
5.4. Calculul LEA 750kV 70
5.5. Concluzii 75
Bibliografie 76

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

1.1. Generalităţi

Ritmurile înalte de dezvoltare a economiei noastre au determinat şi creşterea producţiei de energie (electrică, termică, hidraulică, chimică).

Consumul ridicat de energie, în special de energie electrică, a devenit determinant pentru dezvoltarea societăţii omeneşti contemporane cu numeroasele sale activităţi.

Satisfacerea acestei necesităţi a condus la dezvoltarea într-un ritm deosebit a instalaţiilor energetice. Astăzi, practic, nu se poate vorbi de economia unei ţări fără a se ţine seama de modul de alimentare cu energie a consumatorilor, de capacitatea sistemului energetic al acesteia. Una din condiţiile calitative esenţiale ale unei reţele electrice este alimentarea continuă cu energie electrică a consumatorilor.[4]

În acest sens, un rol de seamă îl are activitatea de întreţinere a liniilor electrice aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice, cu perspective clare de perfecţionare.

O construcţie electroizolantă are o rigiditate dielectrică mai ridicată dacă repartiţia tensiunii în lungul ei e uniformă, respectiv câmpul electric este uniform. În caz contrar, la repartiţia neuniformă, în zonele de câmp electric intens este satisfăcută condiţia de autonomie a descărcării mai rapide şi deci favorizată descărcarea la tensiune mai scăzută decât în cazul câmpului uniform.

Realizarea unei repartiţii perfect uniforme nu este posibilă din considerente economice, de tehnologia de fabricaţie, în schimb analizându-se elementele care conduc la o repartiţie neuniformă, se pot adopta măsuri de îmbunătăţire a repartiţiei.[9]

În cazul unui lanţ de izolatoare capă, prezenţa armăturilor metalice, este indespensabilă din punct de vedere mecanic. Aceste armături, prin capacităţile parazite create influenţează repartiţia tensiunii. Fără armături de protecţie, tensiunea de serviciu se repartizează pe izolatoarele lanţului într-un mod neuniform.[5]

1.2. Scurt istoric al introducerii Lucrului sub Tensiune (L.S.T.)

Odată cu dezvoltarea Sistemului Energetic Naţional (SEN) au apărut unităţi calitative în condiţiile de furnizare a energiei electrice la consumatori. Aceştia reclamă o continuitate tot mai ridicată în alimentare.

Apar astfel probleme la executarea lucrărilor de întreţinere anuală a Liniilor Electrice Aeriene (LEA) de înaltă tensiune fără retragerea acestora din exploatare.

În acest scop, o echipă de electricieni din cadrul I.R.E. Sibiu a fost trimisă pentru specializare în Germania.

În ziua de 25.09.1979 pentru prima dată în istoria energeticii româneşti la I.R.E. Sibiu s-au executat lucrări sub tensiune la instalaţii electrice de 400kV (Sibiu – Ţânţăreni) de către o echipă de electricieni condusă de inginerul Ciocu Mihai. Lucrările au avut un caracter demonstrativ şi au constat în înlocuirea unui lanţ de izolatori la un stâlp de susţinere PAS – 400kV, montarea căruciorului pe conductoarele active şi montarea panourilor de protecţie în vederea vopsirii stâlpului.

În perioada imediat următoare, în anul 1980 s-a executat sub tensiune înlocuirea izolaţiei pe L.E.A. 400kV, iar în 1981 s-a efectuat revizia tehnică a L.E.A. 400kV Gutinaş – Braşov.[9]

CAPITOLUL 2. STUDIUL ANALITIC AL REPARTIŢIEI TENSIUNII PE LANŢUL DE IZOLATOARE DE TIP CAPĂ

Realizarea unei repartiţii perfect uniforme nu este posibilă din considerente economice, de tehnologia de fabricaţie, în schimb analizându-se elementele care conduc la o repartiţie neuniformă, se pot adopta măsuri de îmbunătăţire a repartiţiei.

În cazul unui lanţ de izolatoare capă, prezenţa armăturilor metalice, este indespensabilă din punct de vedere mecanic. Aceste armături, prin capacităţile parazite create influenţează repartiţia tensiunii. Fără armături de protecţie, tensiunea de serviciu se repartizează pe izolatoarele lanţului într-un mod neuniform.

Studiul analitic al repartiţiei tensiunii presupune stabilirea unor ecuaţii diferenţiale între mărimile care intervin în schema echivalentă a lanţului de izolatoare, pentru aceasta vom considera o microdistribuţie a capacităţilor în cadrul unui element capă : capacităţile unui element oarecare K din lanţ,vor fi înlocuite prin h capacităţi C0 , Cp0 , Cc0.[6]

• h – înălţimea izolatorului;

• C – capacităţi proprii ale izolatoarelor (egale între ele);

• Cp – capacitate parazită faţă de pământ;

• Cc – capacitate parazită faţă de pământ;

• U0 – valoarea nominală a tensiunii de serviciu