Reprezentările Sociale ale Internetului la Copii și Adolescenți

INTRODUCERE

Internetul capătă o valoare tot mai mare, iar utilizarea sa de către adolescenţi şi preadolescenţi este tot mai frecventă. Pentru a evita posibilele efecte negative şi a accentua lor, este important să cunoaştem cum îşi reprezintă aceştia Internetul, ceea ce a constituit obiectivul acestei lucrări.

Rezultatele studiilor realizate ne arată că reprezentarea socială la preadolescenţi şi adolescenţi se grupează în jurul unui nod central format din informare, prieteni, comunicare, amuzament şi messenger.

Alte rezultate ne arată că există diferenţe semnificative între formele de utilizare a Internetului, unele fiind utilizate prdominant. În anumite situaţii, cum ar fi formele de distracţie pe Internet, am constatat diferenţe şi în funcţie de interacţiunea dintre vârstă şi forma de utilizare a Internetului.

Aceste rezultate vor constituii punctul de plecare al unor proiecte de intervenţie în cazul utilizării Internetului de către adolescenţi şi preadolescenţi.

Capitolul I. Introducere

1.1 Aspecte ale reprezentărilor sociale

Reprezentările sociale se pot explica foarte simplu prin răspunsul la întrebarea ,, De ce oamenii văd diferit aceaşi realitate?”(A. Neculau 2000). Reprezentarea socială a diferitelor probleme aparute pe parcursul istoriei cum ar fi H.I.V., televiziunea etc., a fost studiată ca o necesitate. Orice lucru nou apărut trebuie studiat, sau necesită o evaluare amănunţită a efectelor pozitive sau negative ale acestuia.

Prestigioasa revistă Time şi-a făcut o tradiţie din a publica pe coperta 1, în luna decembrie, o fotografie a „Personalităţii Anului”, a acelei persoane care a avut cea mai mare influenţă, în bine sau în rău, asupra cursului istoriei în anul respectiv. La sfârşitul lui 2006, cei care au căutat la tarabe revista Time au avut parte de o surpriză: o mare parte din coperta 1 era ocupată de o oglindă. Nu de fotografia unei oglinzi, ci de un cadran umplut cu un material tipografic care reflecta imaginea. Textul care se putea citi, cu litere de o şchioapă, sub această oglindă – „Da, TU. Tu controlezi Epoca Informaţiei. Bine ai venit în lumea ta”.

Începând din 1990, reţeaua obţinută prin interconectarea mai multor reţele de tipuri diferite a fost deschisă pentru toată lumea, atât pentru companiile comerciale şi universităţi, cât şi pentru persoanele particulare care folosesc calculatoarele acasă. Creşterea numărului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponentială astfet încât în 1990 Internet-ul cuprindea 300000 de calculatoare, în 1992 era conectat calculatorul cu numărul 1000000, apoi mărimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an. Reţelei i s-au adăugat noi servicii, ca de exemplu, serviciile de informare Gopher în 1991 şi World Wide Web în 1992. În 1994, a fost lansat un nou protocol de reţea Ipng (IP next generation) pentru transmisii de date, voce şi imagini care asigură securitatea informaţiei.

Un rol foarte important în dezvoltatea Internetului revine faptului că accesul la documentaţie, inclusiv specificaţiile protocoalelor a fost liber. Internetul a evoluat mult în cele trei decenii de existenţă. A fost iniţiat de un grup restrâns de cercetatori, dar a devenit un uriaş succes comercial, cu investiţii anuale de miliarde de dolari.

Deoarece, Internetul în România este relativ un instrument nou, la îndemâna tuturor, şi în plină popularizare, consider că este foarte important să aflăm cum este acesta folosit în grupurile de copii şi adolescenţi.

Problema Internetului vis-a-vis de copii şi influenţa acestuia asupra lor a mai fost studiată la noi în ţară de către Agenţia de Strategii Guvernamentale-CNA, care a arătat într-un studiu realizat în 2007 că 60% dintre copiii intervievaţi utilizează internetul frecvent şi locul întâi în rândul preferinţelor îl are comunicarea acestora pe internet.

Un alt studiu a fost realizat de Ivana Markova în anul 2002. Acesta consideră că una dintre principalele caracteristici ale vieţii contemporane o constituie fragmentarea cunoaşterii. Datorită avansurilor în teoria informaţiilor, tehnologia comunicaţiei şi Internetul, există iluzia că fiecare dintre noi se poate informa cu usurinţă despre cele mai recente realizări în domeniul ştiinţelor, artelor, politicii şi asupra diverselor sfere ale vieţii. Prin intermediul Internetului şi al altor sisteme de comunicare suntem capabili să colectăm o masă enormă de informaţii.

Progresul tehnologic este atât de rapid, încât copiii îi învaţă pe cei mai învârstă cum se utilizează calculatorul, Internetul sau echipamentele electronice complexe. Această situaţie crează o iluzie a uşurinţei de a devenii specialist în orice domeniu,însa acestă iluzie dă naştere unui număr mare de întrebări:

1 Cum reuşim să facem faţă acestui vast volum de informaţie fragmentată pe care o obţinem prin intermediul mijloacelor de comunicare?

2 Cum reuşim să înţelegem?

3 Cum reuşim să selectăm informaţiile cu adevărat importante pentru noi, şi folositoare?

În ceea ce priveşte efectul Internetului asupra educaţiei şi comportamentului copiilor, ideile sunt împărţite. Virgiliu Gheorghe(2005) în lucrare sa ,,Efectele televiziunii asupra minţii umane”, este de părere că ,,cea mai multă informaţie accesată prin internet nu are context in ceea ce priveşte copilul. Internetul reprezintă ceea ce se poate numi ,,educaţie libertină”: copilul face ce vrea şi când vrea. Este exact contrariul a ceea ce ar trebui să fie.”