Restructurarea industriei carbonifere din Valea Jiului - Impactul social

Cuprins licenta Cum descarc?

Argument
CAP. I REPERE INTRODUCTIVE
1.1 Istoricul cercetarilor  6
1.2 Asezarea geografica  8
CAP. II REVOLUTIA INDUSTRIALA SI EFECTELE SALE IN SPATIUL PASTORAL AL VAII JIULUI
2.1 Premise ale aparitiei industriei carbonifere in Valea Jiului 10
2.2 Rolul noii industrii in remodelarea spatiului sau trecerea de la statutul de periferie la cel de centru polarizator
2.2.1 Interactiuni determinate de caracteristicile spatiului
2.2.1.1 Pozitia geoeconomica 12
2.2.1.2 Resursele naturale 13
2.2.1.3Politicile economice 13
2.2.1.4 Piata de desfacere 15
2.2.2 Interactiuni determinate de caracteristicile industriei.
2.2.2.1 Apartenenta sectoriala 18
2.2.2.2 Activitatea productiva 19
2.2.2.3 Investitiile si sferele de influenta 20
2.3 Populatia si asezarile
2.3.1 Populatia 24
2.3.1.1 Dinamica populatiei 25
2.3.1.2 Populatia pe sexe 29
2.3.1.3 Structura etnica si confesionala 29
2.3.1.4 Structura economica a populatiei 31
CAP. III DE LA SOCIETATEA CAPITALISTA LA SOCIETATEA SOCIALISTA
3.1 Contextul international. Adaptarea economiei romanesti la schimbarile politice internationale 36
3.2 Politica economica si implicatiile sale in organizarea spatiului industrial romanesc. Rolul Vaii Jiului in noua structura industriala 38
3.2.1Implicatiile socio-economice ale noului rol 
3.2.1.1Activitatile economice( exclusiv industria carbonifera) 41
3.2.1.2Populatia  45
3.2.1.3Sistemul de asezari 49
CAP. IV DE LA ECONOMIA PLANIFICATA LA NECESITATEA ECONOMICA A DEZVOLTARII DURABILE
4.1 Restructurarea ca decizie economica 51
4.1.1 Legislatia privind restructurarea industriei carbonifere din Valea Jiului  52
4.1.2 Conditiile geotectonice si de zacamant - obstacol in calea valorificarii eficiente ? 54
4.1.3 Productia de carbune si necesitatea adaptarii productiei la noile cerinte  55
4.1.4Personalul industriei carbonifere: raportul supradimensionare / optimizare  59
4.1.5Piata de desfacere = sensul evolutiei 62
4.1.6Rezultatele financiare, principala "acuza" adusa industriei carbonifere 64
4.1.7Perspectivele imediate ale industriei carbonifere. Situatia C.N.H.67
4.2Perceptia asupra restructurarii 69
4.3 Implicatiile restructurarii industriei carbonifere asupra mediului economic local
4.3.1Evolutia principalelor activitati economice in perioada 1990-1996  70
4.3.2Caracteristicile "noului" mediu economic (dupa 1997)
4.3.2.1 Fragilitatea socio-economica. Legea zonelor defavorizate 73
4.3.1.2Spiritul antreprenorial 75
4.3.1.3Caracteristicile mediului economic din perspectiva intreprinzatorilor actuali si potentiali. 76
4.3.1.4Activitatile economice pretabile Vaii Jiului. 79
4.3.1.5Turismul - viitorul Vaii Jiului ?. 79
4.3.3 Concluzii privind mediul economic. 82
4.4Somajul - simptom al perioadei de tranzitie. Piata fortei de munca.
4.4.1Somajul. Evolutie, cauze, repartitie spatiala. 83
4.4.2Programe privind combaterea somajului. 89
4.4.3Piata fortei de munca.  89
4.5Blocajul financiar.  92
4.6Structuri neguvernamentale implicate in viata social-economica a zonei  94
4.7Evolutia populatiei - adaptari structurale. 96
4.8 Sistemul de asezari. 104
Concluzii. Analiza SWOT 109
Bibliografie


Extras din licenta Cum descarc?

In sfera geografiei studiile au vizat atat elementele cadrului natural cat si cele privind aspecte de geografie umana.
Lucrarile geografiilor fiziceni si ale geologilor au incercat clasificarea unor aspecte diferite. Astfel, in cea ce priveste limitele Depresiunii Petrosani acestea sunt clare catre la sud, est si vest, neexistand discutii contradictorii in acest sens.limita spre nord este discutata( Grumazescu, 1975). Modificarile suferite de reteaua hidrografica au suscitat atentia mai multor autori ( Martonne De.,1900, 1907, B. Von Inkey, 1892, citat de Martonne.,1907, N. Orghidan, 1969.)
Un studiu detaliat asupra unitatiilor de relief din cadrul depresiunii a fost realizat de catre Silvia Lupu( 1970)
Geneza Defileului Jiului, si implicit referirii la Depresiunea Petrosani, a starnit, ca si in cazul altor vai transversale din Carpati, un deosebit interes din partea geologilor si a geografilor , emitandu-se mai multe ipoteze. Axarea Jiului pe un sistem de de linii rupturale, cu orientare nord-sud a fost infirmata de cercetarile de detaliu ( B. Inkey, 1892), formarea defileului prin antecedenta a fost formulata de Mrazec L., (1891). Gh. Murgoci ( 1908) a evidentiat predispozitia structurala a Vaii Jiului. Antecedenta a fost a fost imbratisata si de D.D Burileanu( 1942), ca urmare a analizarii nivelelor si teraselor de eroziune. Cu argumente suplimentare ( neotectonice, morfologice, paleoclimatice etc.), aceasta ipoteza este sutinuta de V. Mihailescu( 1963), Gr. Posea ( 1967), M. Iancu ( 1971), L.Badea( 1971) etc Ipoteza captarii combinata cu antecedenta a fost sutinuta de Emm. De Martonne ( 1899, 1902, 1907). Captarea unui paleo-Jiu transilvan la Banita este confirmata si de analiza treptelor de relief si a depozitelor sedimentare de aici( lacustre,, mai fine si fluviatile) ( Sivia Lupu, 1969)." Trecatoarea Jiului este exemplul cel mai impresionant de antecedenta dintre toate vaile transversale din bazinul Dunarii de Jos" ( N. Orghidan, 1969, p. 94).
Depresiunea propriu-zisa: formarea succesiva a stratelor de carbune este explicata de N. Oncescu ( 1951).
In domeniul biogeografiei ( R. Calinescu, 1955), apoi o serie de studii hidrologice privind amenajarea bazinului Jiului ( T. Morariu, 1955)
Studiile din sfera stiintelor umane cuprind lucrarii vizand pastoritul in zona carpatica, cu referirii la pastoritul jienilor in spatiul Vaii Jiului ( R. Vuia,1964) 
Studii cu caracter monografic( S.Stanca 1933, F.D. Dumitru, 1979, I. Dabruleanu, 1987, M. Baron, 1998)
In domeniul studiilor sociologice , numai dupa 1990, pot fi amintiti (V. Ciocodeica, 1998, Maria Larionescu, 1999, S. Krausz, 1999,2000, I. Parvulescu , D. Bunciu , 1999, I Boboc , 2000, T. Gaghy ,V. Fulger , 2000, V. Fulger, H. Voichitoiu, 2001), apoi cu o serie de perspective sociologice asupra lumii rurale (I. Parvulescu, M. Baron, 2000, I. Parvulescu, 2001). Studii asupra perceptiei facilitatilor oferite de statutul de zona defavorizata ( I. Stegar, 2000).
Studii din sfera economiei au fost cuprinse in lucrari inca din anii 50 (Athena Radoi, 1955, V.Hilt , 1955), apoi in cadrul regiunii industriale Hunedoara Valea Jiului( I.S Gruescu, 1972), apoi in perioada de dupa restrructurarea industriei carbonifere (A. Blaj,1999 I. Rascolean, 2000, V. Fulger, 2001)cat si din sfera socio-economicului (P. Hodor, 2001, Valeria Alexandrescu, 2002). Restructurarea industriei carbonifere din Valea Jiului a facut obiectul unei lucrari dupa anul 2000 (P. Furtuna, 2002)
In domeniul turismului referirii se fac in lucrari ce analizeaza judetul din care face parte ( O. Floca, 1936, 1957, 1965, D. Rus, 1998) sau din cadrul bazinului Jiului ( I. Preda, I. Pasere, 1985).

Depresiunea Petrosani este situata in sud-vestul Romaniei (fig. 1).
Este situata in cadrul Carpatiilor Meridionali (fig. 2), si la zona de contact dintre judetele Hunedoara, Gorj si Valcea. 
Intre muntii Parang si Valcan la sud si muntii Retezat si Sureanu la nord, in bazinul superior al Jiului, se afla situata depresiunea tectonica intracarpatica Petrosani. Avand , in general, o forma triunghiulara, cu orientare sud-vest - nord-est, ea se desfasoara in lungul celor doua Jiuri, de Vest, si de Est, pe o lungime de 45 de km si o latime ce variaza intre 2 km in vest, la Campu lui Neag( unde aproape se confunda cu valea Jiului de Vest) , si 9 km in est, pe linia Petrila - Petrosani si intrarea Jiului in defileu.
In nord, spre muntii Retezat si Sureanu, depresiunea se extinde pana in Dealul Plesei (1.300 m), Dealul Paroasa ( 1.509 m), Dealul Mare ( 1.509 m), varful Zanoaga ( 1.525 m), Dealul Ursului ( 1.021m), varful Chicera ( 1.059 m), varful Piatra Lesului ( 1.228 m), de unde linia coboara sub 1.000 m, la nord de Cimpa. Aceasta limita cu caracter morfologic,este pusa in evidenta de eroziunea selectiva desfasurata pe cristalinul zonelor montane si pe formatiunile noi ( paleogene si neogene) din depresiune.
La sud, limita fata de Muntii Valcan se evidentiaza prin rupturi de panta, bazinete de contact litologic si de confluenta, utilizarea diferita a terenurilor etc. Aceasta se desfasoara spre nord de varful Cioaca Negrului ( 1.602 m) si varful Cindoiu ( 1.548 m), de rama nordica a Muntiilor Valcan. Spre Muntii Paring, limita, care are un caracter morfolitologic si morfostructural, trece pe aliniamentul Dealul Magura ( 928 m) , varful Negru ( 1.114 m), Plaiul lui Godeanu ( 1.227 m) si varful Cimpa ( 1.088 m).
Intre aceste limite, depresiunea are o suprafata de 260 km2 , infatisandu-se ca un bazin geologic bine definit, cu particularitati geografice distincte, care o individualizeaza net in cadrul Carpatilor Meridionali. Depresiunea Petrosani este ,,una dintre cele mai tipice arii de discontinuitatea geografica relativa din Carpatii Meridionali" ( V.Mihailescu, 1963, p.239).


Fisiere in arhiva (12):

  • Bibliografie.doc
  • CAP II.doc
  • CAP III.doc
  • CAP.IV.A.doc
  • CAP.IV.B.doc
  • CAP.IV.C.doc
  • cap1.doc
  • cap1.2.doc
  • COPERTA.DOC
  • CUPRINS.DOC
  • Introducere.doc
  • SWOT.DOC

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.	Albu M.,Guran A., et al (1989)-Carbunii in actualitate si in perspectiva, Ed. Tehnica, Bucuresti.
2.	Alexandrescu Valeria, (2002)-Depresiunea Petrosani. Consideratii economico-sociale, in perioada de tranzitie, in Terra, an XXL( LI), vol. 1-2/2001, pp.70-74.
3.	Ancuta-Sarbovan Catalina, (1999)-Some consideration regarding the theory and practice of regional geography of the time of spatial redisparal of Europe, in Danube-Mures-Cris-Tisza:Euroregion, Ed. Mirton, Timisoara, pp.11-14.
4.	Badea L,. (1971)-Valea Jiului, Ed. Stiintifica, Bucuresti.
5.	Baron M.(1998)-Carbune si societate in Valea Jiului: perioada interbelica, Ed. Presa Universitara, Cluj Napoca.
6.	Baron M,. (1999)-Istoria mineritului in Romania[curs], Petrosani.
7.	Balteanu D., Popescu Claudia R., (1994)-Dezvoltarea durabila de la concept la o posibila strategie de dezvoltare a Romaniei. Consideratii geografice, in Studii si Cercetari de Geografie, Ed. Academiei Romane, tom XLI, pp.11-18.
8.	Blaj Alex., (1999)-Structuri organizatorice necesare tranzitiei pe termen scurt a R.A.H din Romania, in Sociologia tranzitiei, Ed.Universitas, Petrosani, pp.84-88.
9.	Boboc I., et al, (2000)-Costurile sociale ale restructurarii mineritului in Romania. Studiu de caz: Valea Jiului, partea I, in Buletin de informare tehnica, 1 februarie 2000, Petrosani.
10.	Calinescu R., Bunescu Alex.,. (1955)-Modificari antropogene in distributia geografica a padurilor din raionul Petrosani, in Probleme de Geografie, vol. II, pp.93-107.
11.	Candea Melinda, (1996)-Carpatii Meridionali in sistemul montan romanesc. Studiu de geografie umana, Editura Universitatii din Bucuresti.
12.	Ciocodeica V.(1998)-Relatia patronat-sindicat. Studiu psihosociologic in Valea Jiului, Ed. Fundatiei "I.D.Sarbu". Lumina si cultura, Petrosani.
13.	Constantinescu N.N, (1962)-Capitalismul monopolist in Romania, Ed. Politica, Bucuresti.
14.	Constantinescu N.N, (2000)-Istoria economica a Romaniei, vol. II, Ed. Economica, Bucuresti.
15.	Cucu V., (1970)-Orasele Rominiei, Ed. Stiintifica, Bucuresti.
16.	Cucu V.,Grigore M.,Caloianu M., (1987)-Contributii de ansamblu privind particularitatile socio-economice ale depresiunilor din Carpatii Romanesti, in Terra, an XIX( XXXIX), nr. 2, aprilie-iunie 1987, pp.3-6.
17.	Dabruleanu I. (1987)-Aninoasa, Tipografia Tg. Mures.
18.	Dumitru F.D (1979)-Petrosani in imprejurimi, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
19.	Floca O., Suiaga V.I (1936)-Ghidul judetului Hunedoara, Deva, Tipografia Judeteana.
20.	Floca O,. (1965)-Hunedoara-ghid al judetului, Ed. Meridiane, Bucuresti.
21.	Fodor D., (1999)-Industria miniera in Romania, in Lucrarile  stiintifice ale simpozionului international: 1999, Petrosani, vol.IV,Stiinte economice, pp.5-12.
22.	Fulger V., (2001)-Restructurarea ca decizie economica. Reducerile de personal si productivitatea exploatarilor miniere, in  Lucrarile stiintifice ale simpozionului international "UNIVERSITARIA ROPET 2001". Vol.VII, Stiinte socio-umane, restructurare si reconversie, Ed. Focus, Petrosani, pp.59-62.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!