Resursele Financiare Publice

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. RESURSELE FINANCIARE PUBLICE 3
1.1. Notiunea de resurse financiare publice 3
1.2. Cadrul istoric al aparitiei si evolutiei resurselor financiare publice 3
1.3. Continutul si clasificarea resurselor financiare publice 6
CAPITOLUL 2. RESURSELE FINANCIARE PUBLICE ORDINARE 8
2.1. Locul resurselor financiare ordinare in sistemul resurselor financiare publice 8
2.2. Posibilitati de evaluare a resurselor financiare ordinare 9
2.3. Consideratii asupra deficitului de resurse financiare ordinare 13
CAPITOLUL 3. TIPOLOGIA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE 
ORDINARE 
3.1. Categorii de resurse financiare publice ordinare 16
3.1.1. Preponderenta impozitelor 16
3.1.2. Criterii de clasificare a impozitelor 18
3.2. Impozite directe. Caracterizare 20
3.2.1. Impozitele reale in economia contemporana 21
3.2.2. Impozite personale 22
3.2.2.1. Impozitele pe venit 22
3.2.2.2. Impozitele pe avere 29
3.3. Impozitele indirecte. Trasaturi actuale. Tipologie. 32
CAPITOLUL 4. RESURSELE FINANCIARE ORDINARE IN SISTEMUL 
BUGETAR 
4.1. Ponderea si dinamica resurselor financiare ordinare in Bugetul General 
Consolidat 
4.2. Rolul resurselor financiare ordinare 49
4.2.1. Rolul financiar 49
4.2.2. Rolul economico-social. Interventionismul prin resursele financiare publice ordinare 
4.3. Limitele dirijismului fiscal 51
CONCLUZII 53
BIBLIOGRAFIE 55


Extras din licenta Cum descarc?

1. RESURSELE FINANCIARE PUBLICE
1.1. NOTIUNEA DE RESURSE FINANCIARE PUBLICE
Pentru a-si putea satisface trebuintele de utilitati publice statul este nevoit sa faca apel la resursele existente in colectivitate. In functie de natura lor, aceste resurse pot fi materiale, umane, financiare, informationale.
Totalitatea elementelor materiale, umane si financiare atrase si utilizate in procesul de productie a bunurilor economice, in scopul satisfacerii trebuintelor sau nevoilor socio - umane formeaza resursele economice. 
Resursele financiare sunt o resursa componenta a resurselor economice si cuprind totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp determinat.
Ansamblul resurselor financiare ale societatii includ:
- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice; 
- resursele financiare ale intreprinderilor publice sau/si private;
- resursele financiare aflate la dispozitia organismelor fara scop lucrativ; 
- resursele financiare ale populatiei. 
Marimea acestora depinde de dimensiunile produsului intern brut, de nivelul preturilor, de volumul si structura productiei si de posibilitatile societatii de a apela la resurse financiare extraordinare.
Componenta a resurselor financiare ale societatii, resursele financiare publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti pe care autoritatile publice le incaseaza de la populatie si de la intreprinderi, in virtutea suveranitatii fiscale si prin relatii economice, avand ca destinatie acoperirea cheltuielilor publice Sursele de formare a acestor resurse sunt produsul intern brut, avutia nationala si transferurile primite din strainatate.
Resursele financiare publice se deosebesc de resursele bugetare. Primele se refera la totalitatea resurselor autoritatilor si institutiilor publice, precum si la resursele intreprinderilor publice procurate prin intermediul bugetului de stat sau prin intermediul bugetelor proprii (resurse extrabugetare), iar celelalte se refera numai la acele resurse procurate prin intermediul bugetului general de stat si bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale. Prin urmare, resursele bugetare au o sfera mai restransa decat resursele financiare publice, in cadrul carora sunt cuprinse.
1.2. CADRUL ISTORIC AL APARITIEI SI EVOLUTIEI 
RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
Impozitele au aparut inca din antichitate si au evoluat in forme multiple in toate perioadele istorice, pastrandu-si importanta pana in zilele noastre.De la aparitia lor, impozitele au fost concepute si aplicate diferit conditionat de dezvoltarea economico - sociala si de cheltuielile publice acceptate in fiecare stat.
In republicile antice grecesti, ca si in statul antic roman, erau considerate publice cheltuielile pentru organele de conducere statala, pentru intretinerea si inzestrarea fortelor armate si de ordine publica, constructia si inarmarea corabiilor de razboi, construirea de drumuri, pentru temple si serbari religioase ca si pentru distractiile publice.Pentru toate aceste cheltuieli publice, primele resurse erau cele domeniale obtinute prin exploatarea unor bogatii naturale aflate in patrimoniul statului. In completarea acestor resurse au fost instituite impozite diferite, unele ordinare, altele extraordinare.
Astfel in statul antic atenian, principalul impozit era pretins de la proprietarii de terenuri si alte bunuri. De asemenea, se percepeau impozite asupra veniturilor meseriasilor, pentru vanzarea in piata a produselor agricole si un impozit extraordinar pe veniturile cetatenilor bogati perceput in timp de razboi, ca o indatorire de onoare a acestor cetateni.
In Evul Mediu impozitele erau de asemenea diferite de la un stat la altul, neconditionat de dezvoltarea economico - sociala diferita, ca si de conceptii si traditii proprii.
In Principatele Romane, in aceasta perioada, sirul darilor ordinare cuprindea birul asezat asupra localitatilor si perceput cu denumirea de "sferturi", vacaritul, oieritul, vanatul etc., la care se adaugau darile extraordinare: ploconul steagului la urcarea pe tron a domnitorului, ajutornitele si altele. Stabilitatea si incasarea acestor dari erau de multe ori arbitrare si abuzive.
In ultima parte a Evului Mediu s-a constatat o crestere a numarului si felului impozitelor. Un exemplu semnificativ in acest sens l-a oferit Franta. Datorita numarului mare si diversificarii exagerate a impozitelor, Adunarea Constituanta intrunita dupa Revolutia franceza a decis reforma impozitelor prin inlaturarea privilegiilor avute pana atunci de nobili si clerici, inlaturarea unor impozite pe vanzari ale bunurilor de consum, alte actiuni reformatoare si inainte de toate, dreptul cetatenilor de a consimti liber la stabilirea impozitelor. Constitutia franceza din 1793 a prevazut ca nici un cetatean nu este scutit de obligatia de a contribui la acoperirea sarcinilor publice insa cu consimtamantul la aceste contributii.
Aceasta conceptie a instituirii impozitelor cu "consimtamantul" contribuabililor a fost preluata atat de doctrina finantelor publice moderne, cat si de legiuitorii din mai multe state contemporane. Insa in aplicarea practica a acestei conceptii s-a spus doar la rezervarea in competenta parlamentelor a dreptului de a reglementa impozitele, taxele si alte venituri bugetare.
In perioada contemporana, exercitarea dreptului parlamentelor de a institui si modifica impozitele a fost dominata de cresterea continua a cheltuielilor publice in toate statele. Prin urmare, parlamentele din statele contemporane au fost si sunt de cele mai multe ori fortate de imprejurari sa sporeasca impozitele. Consimtamantul cetatenilor la aceste impozite se considera exprimat prin votarea legilor referitoare la impozite de catre reprezentantii lor in parlament. In toate statele contemporane, se observa o sporire a impozitelor pe vanzarea bunurilor sau de consumatie a accizelor speciale sau a monopolurilor fiscale, a taxelor vamale si a altor venituri ale bugetelor locale. 
Evolutia moderna a impozitelor in Europa este marcata de inlaturarea deosebirilor dintre legislatiile fiscale nationale ale statelor membre ale Comunitatii Europene, de armonizarea acestor legislatii si de instituirea unor procedee fiscale cat mai asemanatoare politicii fiscale comunitare.
Spre deosebire de impozit, taxa reprezinta suma de bani platita de o persoana fizica sau juridica pentru un serviciu prestat platitorului de catre stat sau institutiile sale. Notiunea de taxa provine din limba greaca de la cuvantul "taxis" sau din limba franceza "taxe", cu intelesul de fixare de impozit. Taxa contine pe langa costul serviciului prestat si unele elemente de impozit.
In sens larg, sectorul de stat cuprinde ansamblul intreprinderilor, institutiilor si proprietatilor publice. In decursul timpului, la constituirea fondurilor de resurse financiare publice, elementele sectorului de stat au contribuit diferit. Initial, sursa de venit cu cea mai mare importanta pentru stat a fost patrimoniul public. In societatile moderne, importanta acesteia a scazut si au devenit preponderente varsamintele din activitatea economica a statului in ansamblul veniturilor provenite din sectorul public.


Fisiere in arhiva (1):

  • Resursele Financiare Publice.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!