Resursele turistice naturale și antropice a Munților Persani

INTRODUCERE

Motto:

“Nu cred că există ceva mai important decât conservarea naturii, cu excepţia supravieţuirii omului, şi aceste două noţiuni sunt atât de strâns legate încât este greu să le desparţi.”

Charles Linderberg

Analiza fizico-geografică a unui teritoriu, oricare ar fi el, arată componenţa elementelor naturale, specifice acelui spaţiu. Aceste elemente se întrepătrund, formând în final, un tot unitar, definit sub numele de “peisaj geografic”.

Muntii Persani reprezinta o unitate morfologica bine individualizata intre Depresiunea Brasovului si cea a Transilvaniei, o axa orografica ce subintinde arcul Carpatilor de Curbura, formand in acelasi timp o punte de legatura intre Carpatii Orientali si cei Meridionali.

În analiza întreprinsă de noi, am pornit de la cunoaşterea cadrului natural, precum şi implicaţiile acţiunilor omului în transformarea continuă a mediului înconjurător. De aceea s-au analizat principalele componente ale peisajului (geologia, relieful, clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile), sub aspect cantitativ şi calitativ.

Lucrarea de faţă prezintă la început trăsăturile generale ale acestor munţi şi se încheie cu analiza potenţialului turistic, precum şi impactul antropic asupra Muntilor Persani. Evaluarea impactului asupra mediului este un proces organizat de culegere a informaţiilor necesare pentru a identifica efectul proiectelor propuse asupra mediului înconjurător, cât şi asupra mediului social şi economic al populaţiei afectate.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentalului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Muntii Persani prin ineditul şi frumuseţea peisajelor au atras pe om încă din cele mai vechi timpuri. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic.

Trebuie arătat că, în lucrarea de faţă „Resurse turistice naturale si antropice a Muntilor Persani“ prin specificul lor a solicitat o analiză sistematică a materialului documentar şi de teren acumulat,

Folosind datele şi observaţiile primite, am încercat să lărgesc sfera de informaţii a zonei, prin comparaţie cu perimetre limitrofe.

Un ajutor deosebit de preţios l-am avut de la cadrele didactice ale facultăţii noastre şi în special de la prof. Univ. dr. Valeria Velcea coordonatorul ştiinţific al acestei lucrări, căreia pe această cale îi aduc cele mai sincere mulţumiri.

CAPITOLUL I

ISTORICUL CERCETARILOR

În esenţă, geografia deţine metode noi de cercetare, respectiv de aplicare a cercetării în spaţiul geografic. În acest sens, este necesară o colaborare interdisciplinară şi utilizarea unor date din diferite domenii ale ştiinţelor învecinate. Pentru cercetarea analitică a complexelor geografice, trebuie să se studieze fiecare component al peisajului, tinând seama că acestea fac parte dintr-un sistem de intercondiţionare reciprocă. Ca urmare, este necesar sa se efectueze cercetări privind litologia, relieful, solul, temperatura, precipitaţiile, vegetaţia şi fauna, precum şi activitatea socio-economică.

Geografia necesită însă şi o cercetare sistemică. Elementele componente prezintă moduri de interacţiune cu specific regional. Astfel, că parametri aceloraşi elemente variază de la un loc la altul. De aceea, este necesar, ca să se analizeze şi să se reprezinte la scară mare legăturile sistemice cele mai caracteristice, cum sunt cele dintre relief, climă şi soluri, dintre climă, apă, vegetaţie şi faună, etc., în timp ce unele influenţe mici şi locale să fie neglijate. Este necesar, totuşi, ca pentru fiecare regiune să se indice legăturile cele mai tipice şi să fie luaţi în considerare factorii cei mai activi din punct de vedere geografic.

In zona Muntilor Persani s-au distins putine cercetari geografice propriu-zise. Primele informatii geomorfologice asupra acestei zone a apartinut geografului Emm. De Martone in 1907.