Revista arhivelor în perioada regimului comunist

Introducere

Ce înseamna pentru noi comunismul? Ce a însemnat în timpul regimului, comunismul? Probabil raspunsul este vag si oarecum subînțeles, dar publicațiile perioadei respective ne ofera o realitate, mai mult sau mai puțin monopolizată.

Periodicul Arhivelor Naționale înseamnă informare, publicare și apreciere a documentelor aflate în posesia acestora, dar pe de altă parte înseamna și o realitate a intereselor țării în momentul publicării. Revista Arhivelor o folosim în aflarea datelor despre comunism, dar de ce sa nu folosim ideologia comunistă pentru a afla în ce măsură aceasta este aplicată în redactarea unei reviste oficiale, de interes general? Faptul că o astfel de abordare nu a mai fost făcută îmi oferă un avantaj, deși orice tip de studiu în acest sens este minim.

Această lucrare își propune să prezinte principalele aspecte ale regimului comunist, văzute prin prisma redactării „Revistei Arhivelor”. Mai exact, acest studiu, încearcă să evidențieze modul în care actorii din politica românească au folosit mass-media în politica românească și în promovarea ideologiei comuniste.

Conținutul lucrării trateaza în linii mari modul de redactare a periodicului Arhivelor Naționale, ținând cont de faptul că ideologia comunistă se regăsește în majoritatea publicațiilor din acea perioada. Pornind de la această ipoteza am cercetat o revista cu caracter științific pentru a observa în ce măsură aceasta a fost atinsă de ideologia comunistă și mai ales contribuțiile pe care aceasta le-a adus.

Pentru o analiză mult mai concretă asupra textului „Revistei Arhivelor” din perioada comunistă, în capitolele lucrării am avut în vedere o serie de numere apărute în intervalul respectiv (din 1958 - anul de reapariție a revistei, pana în 1989 - anul de destramare a comunismului), dar și surse secundare pentru prezentarea contextului.

Lucrarea de față face demersul unei cercetări cu privire la modul în care au fost expuse realitățile momentului în paginile publicației dedicate „înregistrării memoriei istorice”. În acest sens, vom încerca pe parcursul a aproximativ cincizeci de pagini să prezentăm conținutul paginilor „Revista Arhivelor”, axându-ne pe stilul utilizat de editorii articolelor.

Primul capitol „Revista Arhivelor – aspecte teoretice” cuprinde aspecte teoretice atât despre Arhivele Statului cât și despre periodicul acestei instituții, raportate la perioada studiată, avand scopul de a familiariza cititorul cu subiectul tratat. Mai mult, definirea conceptului de „memorie colectivă” este necesară, deoarece doar prin prisma acestuia ne putem raporta la problema studiată, referitor la modul în care o ideologie poate schimba o percepție. Am întocmit un istoric al Arhivelor Nationale, al „Revistei Arhivelor, dar și al mass-mediei în România, pentru a-mi crea un context favorabil redactării.

În continuare, începând cu capitolul „Revista Arhivelor în perioada regimului comunist”, pornește studiul pe text. Acest capitol a fost structurat tematic și anume: prezentarea contextului politic, economic și cultural în paginile periodicului. Informațiile pe care „Revista Arhivelor” le conține ,referitoare la perioada studiată, am încercat să le corelez cu informațiile istoricilor contemporani care au scris despre acea perioadă, pentru a observa diferențele și nivelul propagandei politice. Fie că vorbim de planul cultural, de temele politice sau de situația economică – vom observa că, realitatea de fapt a fost prezentată într-un mod părtinitor, nelăsând oportunitatea cercetătorilor istorici de a se bucura de materialele care au înregistrat trecutul. Perspectiva în care am prezentat lucrurile este una unică, conținând interpretări și observații personale.

Dacă în capitolul II am folosit revista într-o structură tematică, în cel de-al III-lea capitol am folosit-o într-o structură sistematică, axându-mă exclusiv pe conținutul acesteia pentru a evidenția aspectele de importanță maximă ale acelei perioade.

În redactarea lucrării am întâmpinat o serie de inconveniențe. Primul ar fi numărul mare de volume publicate în perioada studiată, fapt ce m-a determinat să limitez cercetarea la un numar mai mic de reviste. Timpul alocat studierii în Arhivele Naționale este destul de limitat, ceea ce a dus la fotografierea revistelor pentru a avea mai mult timp de cercetare dar a însemnat și pierderea timpului pentru fotografiere. O ultimă problemă întâlnită a fost studiul pe text destul de greoi, fiind o sursă primară care lasă loc de interpretări.

Cu toate acestea, lucrarea de față tratează un subiect delicat, de actualitate care poate servi ca punct de pornire pentru o cercetare viitoare.

Pentru o validitate a datelor, am utilizat o serie de surse bibliografice ale unor istorici contemporani sau istorici care au publicat lucrări în perioada regimului comunist. Având în vedere că cercetarea a implicat un efort ridicat, analiza s-a rezumat mai mult la perioada scurtă de timp, având în vedere în special anii ‘60.